Comunicatul Direcției Naționale Anticorupție de luni privind învinuirea a 77 de medici pentru participarea la un congres de oncologie din India a provocat un adevărat cutremur. Astăzi suntem în măsură să vă oferim câteva amănunte privind această anchetă
Investigaţiile au început în 2012, la Târgu Mureș și, prin declinări succesive de competență, cauza a ajuns la DNA. Prin ordonanța din 22 februarie 2016, din care citează și comunicatul privind medicii oncologi, se continuă urmărirea penală și împotriva firmei care a achitat, în 2012, costurile pentru deplasarea și cazarea medicilor. Este vorba de Romastru Trading SRL. De la această firmă sunt 4 directori cercetați.
Ei s-ar fi ocupat de găsirea medicilor vizați de sponsorizarea declarată mită de către procurori, de plata serviciilor în străinătate și de organizarea, în India, sub pretextul congresului, a unei prezentări de produs nou, un medicament din sfera oncologiei.
Totuși un alt fragment din respectiva ordonanță ne-a atras atenția, el sugerând că ancheta DNA nu se va opri doar la distribuitorul Romastru, ci ținta ar fi reprezentanța unuia dintre cei mai mari producători de medicamente la nivel mondial: Roche.
Iată extrasul din ordonanță:
„Față de aceste aspecte, s-a reținut că, spre exemplu, doar în cazul unui singur producător de medicamente există
Roche Romania SRL, istorie şi cifre
Compania Roche este prezentă în România încă din perioada interbelică. Compania s-a închis însă în urma crizei economice din anii 30, revenind pe piaţă abia în 1992. În 2005, grupul farmaceutic internaţional Roche ia decizia să înfiinţeze Roche Romania, care are două divizii: una de farmaceutice, iar alta de diagnostice. Potrivit site-ului doingbusiness.ro, Roche Romania SRL avea la nivelul anului 2012 active imobilizate în valoare de 48.392.339 de lei, stocuri de 273.019.265 de lei, creanţe de 980.929.155 de lei, o cifră de afaceri de 1.300.199.666 de lei, un profit net de 4.535.360 de lei şi 232 de angajaţi.
Compania-mamă, Roche, a fost fondată de antreprenorul Fritz Hoffmann- La Roche în anul 1896, în Basel, Elveția, în plină revoluţie industrială. Numele companiei se leagă de primele substanţe medicamentoase pentru tratarea afecţiunilor glandei tiroide, primele siropuri pentru tuse eliberate fără a fi nevoie de prescripţie şi de prima izolare a substanţei Interferon.
Suceava: Angajaţii spitalului au „umflat” pontajul
Procurorii suceveni au făcut, ieri, percheziţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă‚ „Sfântul Ioan cel Nou”, întrun dosar în care se efectuează cercetări faţă de mai multe infracţiuni, printre care fals intelectual în formă continuată şi înşelăciune în formă continuată.
Potrivit procurorilor, în perioada 2012 - 2016, mai multe persoane angajate la Secţia de Neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă au fost trecute pe fişele de pontaj pe parcursul mai multor perioade, iar ulterior au fost remunerate în consecinţă, fără ca acele persoane să fi fost efectiv la serviciu, aceste fapte necorespunzătoare adevărului fiind consemnate în fals în programul de lucru şi condicile de prezenţă.
Ca urmare a acestor presupuse infracţiuni de fals, persoanele care au fost pontate în mod fictiv au încasat diverse sume de bani lunar, iar unitatea spitalicească a fost păgubită în mod corespunzător cu sumele încasate în mod necuvenit.
Cât a costat excursia de lux
Potrivit Ordonanţei procurorilor, unii din cei 77 de medici care au răspuns invitaţiei Romastru Trading de a participa la „Al 3-lea Congres asiatic de cancer la sân”, au fost însoţiţi de membri ai familiei, totul pe banii societăţii de distribuţie. „Persoane cu putere de decizie în cadrul societăţii comerciale au hotărât organizarea unei vacanţe în India pentru medici oncologi, urmând să suporte toate cheltuielile. Pentru participarea la congres a celor 77 de medici, compania a achitat unei societăţi de turism suma de 520.607,95 euro (echivalentul a 2.312.670,7 lei), din care suma reprezentând mită este de 416.864,1 euro. Pentru acoperirea mitei acordate în acest mod, au fost întocmite 77 de contracte de sponsorizare, care atestă aspecte necorespunzătoare realității”, se arată în comunicatul DNA.
Arad: Internări fictive la Psihiatrie, pentru pensii de boală
Şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, prof. dr. Delia Marina Podea (foto), cadru didactic la Universitatea de Vest‚ „Vasile Goldiş” din Arad, a fost ridicată, ieri după- amiază, de anchetatori şi dusă la audieri, fiind suspectată că lua bani de la persoane interesate să figureze cu internări pentru a se pensiona pe caz de boală, unele fiind obligate să participe la studii clinice.
FOTO: Delia Marina Podea
„Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent a rezultat că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar desfăşoară activităţi nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei”, se arată în tr-un comunicat al DNA.
Anchetatorii au descoperit că dr. Delia Marina Podea făcea internări fictive pe bani la spitalul de psihiatrie, eliberând acte pe care „beneficiarii” le ataşau la dosarul de pensionare pe caz de boală. „Unora dintre pacienți (n.r. - medicul) le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea”, reţin anchetatorii. Medicul îşi completa astfel numărul de pacienţi pe care efectua studiile cu persoane care nu erau bolnave psihic.
Descinderi de amploare
În acest dosar, poliţiştii au făcut, ieri, 26 de percheziţii la cabinetele unor medici cercetaţi pentru fapte de corupţie şi au ridicat înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare din 16 judeţe, potrivit unui comunicat al Poliţiei Române.
Descinderile au vizat mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea medicii vizaţi, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor. De asemenea, de la alte 31 de unităţi sanitare din judeţele Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea poliţiştii au ridicat înscrisuri şi probe.
„Al 3-lea Congres asiatic de cancer de sân”, plimbare cu iz penal
În data de 28 iulie 2015, procurorii DNA au descins, însoţiţi de poliţişti şi jandarmi, la 61 de adrese din Bucureşti şi din județele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăți comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice.
La vremea respectivă a apărut în spaţiul public informaţia pe surse potrivit căreia percheziţiile vizează medici oncologi care prescriau medicamente pentru cancer produse de o anumită firmă, după ce respectiva societate comercială le-a achitat contravaluarea costurilor de participare la un simpozion internaţional.
În data de 30 mai 2016, DNA a făcut precizări la comunicatul din 2015, arătând că ancheta vizează 83 de suspecţi, din care 77 sunt medici oncologi, şi o societate comercială având ca obiect de activitate servicii de import, distribuţie şi promovare a produselor farmaceutice.
„În contextul în care concurenţa pe piaţa farmaceutică era puternică, a apărut necesitatea unor măsuri de natură să determine medicii să prescrie sau să îndrume pacienţii spre medicamentele din sfera oncologiei distribuite de compania respectivă, cu depășirea limitelor permise de legea în domeniu”, se arată în comunicatul DNA.
La congresul din Bengalore, India, medicii au semnat doar condica de la intrare, apoi au plecat spre New Delhi
Soluţia a fost ca firma să găsească un pretext pentru a-i mitui pe medicii oncologi cu o excursie într-o destinaţie exotică. Aşa a fost identificat „Al 3-lea Congres asiatic de cancer de sân” din Bengalore, India. „Faptul că evenimentul științific de la Bangalore a fost doar un pretext, (...) este evidențiat și de faptul că, în programul stabilit, participarea la congres nu a fost punctul central. Grupul medicilor a plecat din New Delhi spre Bangalore și a revenit în capitala Indiei în aceeași zi, 3 martie 2012, deși congresul dura 2 zile. Această deplasare a permis participarea parțială, pentru câteva ore, la prima zi de congres și nu s-a avut în vedere niciun moment să fie asigurată participarea la congres în totalitate”, susţin procurorii. (Ionuț Mureșan)