Procurorii anti-corupţie nu slăbesc ritmul: trei nume grele în două zile. Dimitriu, şeful Camerei de Comerţ Bucureşti e acuzat de şantaj şi abuz în serviciu. Boşcodeală, primarul Buzăului s-a trezit cu sechestru pe avere, iar Borbely, ministrul Mediului e cercetat pentru trafic de influenţă.

Sorin Dimitriu pretindea până la 99% din salarii

Preşedintele Camerei de Comerţ negocia "la sânge", până la procente incredibile, cotizaţiile angajaţilor

Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Sorin Dimitriu, reţinut de DNA pentru că făcea chetă din salariile angajaţilor sau colaboratorilor plătea între 1 şi 18 % din cuantumul unui salariu lunar.

Diferenţa intra cu titlul de sponsorizare pe numele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB). Un consultant care a lucrat pentru proiectele CCIB a povestit, pentru "Evenimentul zilei", mecanismul sclavagismului modern patentat de fostul şef al FPS.

Proiecte de milioane de euro

Banii proveneau în cea mai mare parte din proiecte finanţate din fonduri europene. În lista proiectelor POS DRU, contractate până la 31 ianuarie 2012, CCIB are 15 proiecte în valoare totală de 112,4 milioane de lei (aproape 26 de milioane de euro).

În general, în proiectele POS DRU cea mai mare pondere o au cheltuielile cu personalul, fiind vorba de instruirea unor persoane. De regulă, ponderea e de 50% sau chiar mai mult. Camera de Comerţ nu este singură în toate aceste proiecte, are de obicei şi parteneri privaţi, diferite firme de consultanţă. Uneori, angajaţii firmelor de consultanţă sunt şi angajaţi ai CCIB sau aspiră la această oportunitate. La sârşitul lui 2010, CCIB avea 51 de angajaţi. Muncă în avans

TUPEU. Fostul șef al FPS s-a specializat pe piața muncii FOTO: VLAD STĂNESCU

"Dimitriu discuta direct cu firmele de consultanţă. A fost un caz în care persoane care ar fi trebuit angajate într-un proiect la CCIB au fost relocate la unul din parteneri. Respectivii consultanţi nu au vrut să lucreze pentru 18% din salariu, iar Dimitriu nu a acceptat transferul în buget al banilor aferenţi salariilor decât după ce a obţinut la schimb, în acelaşi proiect, un milion de lei. Milionul s-a dus pe renovarea unui sediu al Camerei de Comerţ", ne-a povestit fostul consultant. "În cazul a trei dintre salariaţii care au solicitat plata integrală a drepturilor băneşti cuvenite, conducerea CCIB a procedat la desfacerea contractelor de muncă, fără a invoca un motiv plauzibil." Comunicat DNA

ANCHETĂ

Şeful Camerei de Comerţ îi ameninţa cu concedierea pe angajaţii care nu cotizau

Fostul director al FPS, Sorin Dimitriu, este cercetat de DNA sub acuzaţia de şantaj, după ce a cerut de la mai mulţi angajaţi diferite procente din salariile câştigate în urma proiectelor derulate cu fonduri europene. Angajaţii semnau un contract de sponsorizare cu Camera, prin care donau practic o parte din salariu. Traseul banilor era unul simplu: Uniunea Europeană (prin programul POS DRU) - Camera de Comerţ - angajaţi - Camera de Comerţ. În mod straniu, autorităţile de control ale statului ( îndeosebi ANAF) nu au găsit nimic suspect în această practică până acum, deşi au fost mai multe sesizări. Potrivit DNA, Dimitriu a constrâns opt angajaţi ai instituţiei, prin ameninţarea cu concedierea să dea lunar o sumă de bani cuprinsă între 30% - 70% din salariile cuvenite. Până în prezent s-a stabilit că sumele reţinute nejustificat totalizează peste 300.000 de lei. ACUZAŢII DE ABUZ ÎN SERVICIU, LA BUZĂU

Primarul Boşcodeală s-a "pricopsit" cu sechestru pe avere

Potrivit unor surse judiciare, procurorii Direcţiei Na­ţio­nale Anticorupţie (DNA) au pus sechestru asigurător pe bunurile primarului din Buzău, Constantin Boşcodeală. El este cercetat şi acuzat de abuz în serviciu după ce ar fi trecut un teren în intravilanul localităţii.

Conform ultimei declaraţii de avere, edilul din Buzău deţine şapte terenuri cumpărate sau moştenite în localităţile Buzău, Amaru şi Stâlpu. În comuna Amaru, primarul şi-a cumpărat nu mai puţin de 27 hectare de teren agricol. Edilul cu cinci case

REACȚIE. Boșcodeală acuză presiuni politice

Conform aceluiaşi document, Boşcodeală are, împreună cu familia, trei apartamente şi două case de locuit, un autoturism şi este dator cu 78.000 de euro către societatea Concas SA, firma care i-a construit o vilă primarului. Înţelegerea a fost parafată în urmă cu şase ani. În ultimul an fiscal, primarul a câştigat 45.000 de lei, la care se adaugă salariul soţiei în cuantum de 14.000 de lei pe an. La capitolul "venituri din alte surse" Boşcodeală a trecut suma de 87.504, fără a preciza moneda.

Contactat telefonic, primarul din Buzău a precizat, pentru "Evenimentul zilei", că nu poate să vorbească despre acest subiect şi ne-a cerut să revenim peste o zi. La începuturi, cartierul "Orizont" era destinat locu­in­ţelor sociale, câteva zeci de hectare, revendicate, fiind con­cesionate firmei de con­strucţii Concas SA. Pe res­pectivul loc au "răsărit" o puzderie de vile cu preţuri începând de la 140.000 de euro. În 2005, Boşcodeală a cumpărat şi el o casă pentru care a plătit 145.000 de euro, cu un teren aferent de 500 metri pătraţi. 145.000 de euro a plătit primarul social democrat Constantinm Boşcodeală pentru o vilă construită pe un teren destinat unor locuinţe sociale

PROCEDURĂ

DNA cere anchetă penală în cazul ministrului Laszlo Borbely

DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaţilor obţinerea votului pentru începerea urmăririi penale faţă de Borbely Laszlo, deputat şi ministru al Mediului. Dem­ni­tarul este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere.

Surse judiciare au declarat că Borbely nu şi-ar fi trecut în declaraţia de avere un apartament şi nici vânzarea unei case din Târgu Mureş, Imobilul situat pe Calea Victoriei are ca titular pe cuscra sa, Maria Vincze.

EXPECTATIVĂ. Demnitarul așteaptă explicații din partea DNA FOTO:EVZ

Potrivit actelor de vânzare-cumpărare, valoarea apartamentului a fost de 80.000 de euro. În 2009, procurorii au început urmărirea penală faţă de un om de afaceri a cărui companie a câştigat 18 lucrări de la Administraţia Naţională "Apele Române" în timpul mandatului ministrului Borbely.

În cadrul unei scurte declaraţii de presă, ministrul Borbely a arătat că nu ştie nimic despre acest dosar şi că a aflat din presă că DNA cere anchetarea sa. Potrivit legii răspunderii ministeriale, începerea urmăririi penale în cazul mi­niştrilor care sunt şi parlamentari presupune obţinerea unui aviz din partea Camerei din care face parte cel vizat de anchetă.  Citiți și:

• Vasile Blaga: PDL nu va obstrucționa justiția în cazul Borbely