Autorităţile române vor trebui să dea explicaţii membrilor delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) despre creşterea arieratelor şi a cheltuielilor publice.
Cele două teme şi identificarea unor soluţii vor acapara discuţiile dintre cele două părţi, consideră analiştii chestionaţi de EVZ. Misiunea, condusă de Jeffrey Franks, a ajuns astăzi în România şi a avut primele întâlniri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.
O nouă derogare de la FMI pentru arierate
Potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax, guvernul va solicita FMI o nouă derogare de la ţinta datoriilor restante pe care statul trebuie să le achite de la buget, care nu a fost îndeplinită nici în primul trimestru din acest an.
„Indicatorii conveniţi cu FMI pentru primul trimestru au fost atinşi, mai puţin nivelul arieratelor bugetului, adică a sumelor care trebuie plătite de către stat şi care au termenul depăşit cu 90 de zile. Probabil că va exista încă o derogare din partea Fondului dacă vom demonstra că am făcut progrese în această direcţie”, au spus sursele citate.
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 1,5 miliarde lei în decembrie 2009, de la 1,08 miliarde lei în 2008 şi trebuie să fie reduse până la finele acestui an la 480 de milioane lei.
De la începutul programului, guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului cu FMI.
A patra tranşă, în iunie
Delegaţia instituţiei financiare va înainta, în urma misiunii din România, un raport boardului FMI până la jumătatea lunii iunie. Dacă raportul va fi aprobat, România va primi următoarea tranşă din împrumut, de aproximativ 850 de milioane de euro.
Conform şefului Biroului FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, citat de Agerpres, delegaţia va avea şi obiectivul de a încheia o consultare în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI, ceea ce va determina discutarea unor politici pe termen mediu.
Analiştii de la Raiffeisen consideră că FMI le va cere autorităţilor de la Bucureşti să adopte măsuri suplimentare pentru reducerea cheltuielilor publice, în special având în vedere faptul că veniturile publice au scăzut sub ţinta asumată pentru primul trimestru al acestui an, iar estimările de creştere a produsului intern brut (PIB) sunt inferioare aşteptărilor. Chiar şi FMI a revizuit, săptămâna trecută, estimarea privind creşterea economică de la 1,3% la 0,8%. Veniturile bugetare în scădere
Ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, după primele discuții cu echipa instituției financiare internaționale, că execuţia bugetară pe primul trimestru s-a încadrat în ţinta nominală de deficit, de 8,25 miliarde de lei, dar veniturile bugetare sunt mai mici decât prognoza.
El a precizat că în discuţiile cu FMI va fi abordată şi lărgirea bazei de impozitare.
Impozitul forfetar, discutat cu FMI
Vlădescu a adăugat că în cadrul acestei etape de evaluare va discuta cu experții FMI și despre impozitul forfetar, relatează Agerpres. Guvernul intenționa să introducă impozitul forfetar din a doua parte a acestui an în locul impozitului minim.
Impozitul forfetar urma să se aplice doar pentru anumite domenii, însă contribuţia sa la veniturile bugetare este mai greu de cuantificat, în timp ce impozitul minim s-a dovedit o sursă certă de venituri la buget, fiind estimat să contribuie cu 0,6 la sută din încasările pe acest an.