Dosarul corupției endemice de la Suceava mai scoate la lumină un aspect grav: discriminarea fără scrupule a cetățenilor de etnie rromă, cărora li se cerea un "supliment" piperat de șpagă doar pentru că erau rromi.
"Persoanele de etnie romă care voiau să dea șpagă pentru a obține permis auto la Suceava trebuia să plătească o mită mai mare decât restul candidaților, arată ancheta în desfășurare a DNA. Aceasta pleca de la 500 de euro și putea ajunge la 1.000-1.500 de euro.
"O categorie specială a candidaților"
"O categorie specială a candidaților," explică DNA, în referatul în care a solicitat arestarea a 14 persoane, polițiști și instructori auto. De altfel, polițiștii implicați în dosarul "Fabricii de permise de la Suceava" ar fi avut tarife standard pentru șpăgi, relatează Ziare.com.
De exemplu, pentru persoanele tinere, care susțineau pentru prima dată proba practică pentru categoria B, suma percepută cu titlu de mită de către examinator era de 200 de euro, pentru situația în care cunoștințele și aptitudinile acestuia erau la un nivel decent, urmând ca, în funcție de aceste elemente, suma de bani să fie crescută progresiv.
La polul opus, pentru situația în care candidatul avea vârstă mai înaintată, suma de bani percepută cu titlu de mită era de 300-500 de euro, urmând a crește de asemenea, progresiv, în funcție de aptitudinile deținute de candidat. De asemenea, pentru categoriile C și D, sumele de bani ce trebuiau remise cu titlu de mită erau superioare celor din categoria B.
Remiterea sumei de bani are loc ulterior examinării, prilej cu care instructorul îi comunica candidatului că a avut noroc și că a picat cu un examinator care este "șpagagiul șpagagiilor" și căruia, dacă îi remiți sume de bani cu titlu de mită, promovează orice candidat.
Comunitatea de pe WhatsApp
Pe de altă parte, existența, scopul determinat și maniera de acțiune a grupului infracțional au devenit atât de cunoscute în rândul persoanelor implicate în procesul de obtinere a permisului de conducere, încât percepția publică este conturată de ideea generala potrivit căreia candidatul care nu "cotizează" nu va fi promovat.
"Probele administrate au relevat în primul rând faptul că persoanele care au calitatea de membri ai grupului infracțional organizat acționează ca un tot unitar, sub dirijarea cms. șef Obreja Radu Ionuț. Cu titlu preliminar, agenții și ofițerii examinatori, ca o manieră menită să protejeze existența grupului și activitatea infracțională desfășurată de acesta, mențin legătura prin utilizarea aplicațiilor mobile și împărtășesc informațiile esențiale în cadrul unui grup de Whatsapp," mai arată DNA.
Polițiștii care nu cotizau, trimiși la ghișeu
Anchetatorii scot în evidență și modalitatea de control a subordonaților în raport de cotizarea pe care aceștia trebuie să o asigure liderului grupării, comisarul șef Radu Ionut Obreja, mai precis prin repartizarea lor pentru examinarea la proba practică.
Folosirea de către comisarul Obreja a sintagmelor "noi ne ferim dar instructorii nu se feresc deloc" și "ei ne pot face în momentul în care introduc investigatori sub acoperire, știi? Că noi direct de la un candidat nu pune nimeni mâna să ia, știi?" denotă coordonare, disciplină și reguli nescrise impuse, cu menirea de a evita tragerea la răspundere penală a examinatorilor, explică DNA.