Cu o experienţă de peste 30 de ani în sfera teatrului studenţesc, trecând prin cenzura vechiului regim şi bucurându-se mai apoi de libertatea intrării în dialogul cultural internaţional, Teatrul LUDIC din Iaşi impresionează prin numărul de festivaluri naţionale şi internaţionale la care reprezintă România, de fiecare dată cu un real succes.
În august 2012 trupa Teatrului Ludic a reprezentat România la Festivalul de Teatru pentru Tineret "EURO-MEDITERANNEAN", Tunisia; în iulie, au onorat invitaţia Ambasadei României de la Beirut, a ICR şi a Asociaţiei România Levant pentru a reprezenta ţara noastră la "Zilele Culturii României" în Liban. LUDIC-ul este nelipsit în ultimii ani de la Festivalul Mondial de Teatru de la Mont-Laurier, Canada şi de la cele mai importante festivaluri de teatru din Europa. De la înfiinţarea Teatrului LUDIC şi până în prezent, regizorul Aurel Luca a semnat sute de spectacole şi a format, pe scenă sau în sală, zeci de tineri pasionaţi de arta teatrală.
Prin ce schimbări majore a trecut trupa de teatru LUDIC de la înfiinţarea ei în 1978? Care rămân constantele ei? Schimbările majore ţin de modificarea sistemului, a noului regim mai liber, democrat. Până la revoluţie studenţii şi tinerii în general aveau foarte puţine modalităţi de exprimare liberă, de distracţie şi de petrecere a timpului liber. Încă de atunci teatrul LUDIC oferea o zonă de libertate de exprimare şi de boemie fermecătoare, studenţii fiind atunci respectaţi şi apreciaţi de opinia publică şi de societate ca viitori intelectuali. Au fost anii în care Ludic-ul a luptat cu cenzura şi cu autocenzura, dar totdeauna am reuşit să rămânem împreună în solidaritate, tinerii fiind mai educaţi, mai citiţi şi maturi în gândire, mai deschişi şi mai pasionaţi. Au fost ani cu multe situaţii dramatice, cu spectacole scoase din repertoriu, dar promovate ca imagine în presa internaţională. Am primit multe invitaţii din afară dar am fost refuzaţi de autorităţi. Chiar şi aşa, am supravieţuit. Teatrul Ludic era trăit ca un moment de graţie şi studenţii se simţeau protejaţi prin puterea de a fi ÎMPREUNĂ.
După Revoluţie, au fost primii ani în care am plecat la festivaluri internaţionale, fiind aşteptaţi în dialogul european. Spectacolele au devenit mai plastice şi gestuale, mai tehnice în limbajul teatral internaţional.
Constantele au rămas în mare măsură aceleaşi, poate perfecţionate şi adaptate noilor libertăţi. Studenţii însă au scăzut în pasiune, au devenit ceva mai săraci în lecturi, mai dependeţi de material decât de spiritual. La Ludic a rămas spiritul de învingător, cultivarea vocaţiei prieteniei, lucrul în echipă, noi repertorii cu autori cândva interzişi. Teatrul Ludic s-a născut şi trăieşte ca să-i bucure pe ceilalţi; el rămâne un personaj plin de viaţă, optimist şi generos pentru a creşte şi caractere şi pasiuni.
Sunteţi chemaţi să reprezentaţi România la evenimente importante din întreaga lume. Sunt românii plecaţi în afară apropiaţi de cultura română? Am reprezentat România la peste 90 de Festivaluri Internaţionale de Teatru şi la cele mai multe din prezenţele noastre am contactat Comunităţile Româneşti, Ambasadele şi reprezentanţii misunilor diplomatice româneşti în lume pe care i-am invitat la spectacolele noastre. Avem amintiri emoţionante cu aceste fericite întâlniri şi turnee. Recent, în Canada, după un festival de la Mont-Laurier, am făcut un turneu organizat de Comunitatea Românilor în Montreal, Toronto şi Hamilton. În perioada 10-18 octombrie vom fi la Sankt Petersburg la un mare Festival de Teatru al Rusiei unde vom avea şi public românesc; ne bucură prezenţa în public a Consulului României la Sankt Petersburg. Românii din afara graniţelor sunt mai pasionaţi, au - de regulă - un dor aprins de limba română, de tradiţiile şi de cultura de acasă, au trăiri speciale. De astfel de întâlniri speciale am avut parte şi vara aceasta prin prezenţa comunităţilor româneşti în Maroc şi Tunisia.
Are publicul din România cultura spectatorului? Cum se poate învăţa? Publicul din România are cultura artei spectacolului; sunt spectacole jucate cu casa închisă. Sunt foarte multe festivaluri în ţară care parcă aduc energie publicului spectator. Teatrul este o artă eminamente democratică, deschisă pentru toate categoriile de public. Iubirea pentru arta spectacolelor este totdeauna o lecţie de viaţă care poate fi învăţată; distanţa dintre actor şi spectator s-a diminuat foarte mult. Teatrul este un semn de civilizaţie, nu este un scop în sine.
Schimbă spectacolele Ludic-ului percepţia tinerilor despre teatru şi artă în general? Spectacolele Teatrului Ludic sunt în mare parte adaptări dramatice, provocări la acţiune şi la implicare. Dorinţa noastră este aceea de a produce stări emoţionale şi sensibile. Din păcate aproape nimic nu le arată tinerilor că viitorul ar putea fi altfel, că realitatea de azi e plină de cea de ieri.
Care ar fi primele lucruri care ar trebui schimbate în România? Primele lucruri care ar trebui schimbate în România ţin în primul rând de datele psihice ale acestei naţiuni, de o înţelegere eronată a libertăţii, de vechile mentalităţi ale fostei societăţi.
Care consideraţi că ar fi aspectele care ar putea contribui la dezvoltarea societăţii româneşti? Cultura română e foarte puţin susţinută financiar, de cele mai multe ori este influenţată de factori politici care subminează dezvoltarea liberă a culturii. Distrugerea recentă a ICR este o dovadă a lipsei de discernământ a factorilor politici în actul de creaţie şi de exprimare liberă.
Ce sfat aţi fi vrut să primiţi la început de drum şi pe care acum să-l puteţi da mai departe tinerilor? Tinerii din ziua de azi nu mai acceptă sfaturi şi nici nu sunt deschişi la această soluţie; ei cred că găsesc soluţii în zona mass-media şi le este suficient. Eu am căzut în capcana pasiunii şi am fost călăuzit în viaţă de această ardere. Singurul sfat cinstit este să nu facă arta teatrului dacă nu au pasiunea până la extaz şi disperare.
Anamaria Blanaru, Voci pentru România
Proiectul Voci pentru România este lansat de GRASP (Global Romanian Society of Young Professionals). Scopul proiectului este de a aduce în atenţia publicului români care au excelat în varii domenii şi care pot reprezenta un reper concret pentru societatea română contemporană şi, mai ales, pentru tinerii români în orientarea lor spre o bună dezvoltare profesională. Pentru mai multe detalii accesaţi www.vocipentruromania.ro.