Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat astăzi că investeşte 100 milioane dolari în mineritul submarin de mare adâncime, pentru explorarea sedimentelor aflate pe fundul Mării Negre.
El a explicat că în Marea Neagră există depuneri foarte bogate în metale grele şi hidrocarburi.
"Bacteriile anaerobe au descompus materia organică (depusă pe fundul mării - n.r.) transformând-o într-un fel de nămol, asemănător cu cel de la Techirghiol, numit sapropel, dar mult mai concentrat. Este ca o gelatină pe fundul mării", a afirmat Dinu Patriciu, citat de Agerpres. El a subliniat că aceasta este o resursă energetică extrem de valoroasă, alcătuită din metan sub o formă solidă.
În continuare, omul de afaceri a arătat că amestecul de sedimente marine conţine metale grele sub formă de nanoparticule şi metan sub formă de gaz hidrat, o "gheaţă metanică" existentă şi pe satelitul Europa al planetei Jupiter.
Pentru exploatarea gaz hidratului, o sursă alternativă de energie, omul de afaceri şi echipa sa internaţională de cercetători au ales mineritul submarin la mare adâncime, patentând în câteva zeci de ţări tehnologia respectivă. Rezerve uriașe de hidrocarburi "Cantităţile de gaz hidrat existente pe fundul sau sub fundul mărilor şi oceanelor reprezintă o rezervă mai mare decât toate hidrocarburile lichide, solide şi gazoase consumate până acum şi mai mare decât rezervele cunoscute pentru a fi exploatate. Este cea mai mare resursă energetică aflată la dispoziţia omenirii pentru deceniile următoare, mult mai puţin periculoasă decât energia atomică, însă foarte greu de exploatat", a spus omul de afaceri.
Potrivit estimărilor acestuia, sedimentele marine se întind pe o suprafaţă de 220.000 de km pătraţi din cei 524.000 kmp ai Mării Negre, toate ţările riverane beneficiind într-o măsură mai mare sau mai mică de această bogăţie naturală.
"România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogăţii, putând să producă în următorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual şi echivalentul energetic a 6 miliarde de barili de ţiţei. Şi România nu este una dintre ţările cele mai bogate, din păcate", a spus Patriciu arătând că în alte locuri, rezervele de gaz hidrat constituie "adevărate banchize subacvatice de gheaţă metanică, cu grosimi de zeci sau sute de metri".
Omul de afaceri a adăugat că la proiect participă universităţi din Marea Britanie, Germania şi Statele Unite împreună cu corporaţii implicate în cercetare şi dezvoltare din Olanda, Marea Britanie, Africa de Sud şi România. Explorări și în Georgia Revista americană Forbes nota în acest an că, prin intermediul companiei Marexin (Marine Resources Exploration International BV) pe care o deţine, Dinu Patriciu se pregăteşte să investească aproape un miliard de dolari pentru explorări în Marea Neagră. Compania Marexin trebuia ca anul trecut să demareze lucrări de explorare a nămolului sapropelic şi în Georgia. În România, Marexin a obținut de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale licenţă de explorare a nămolului sapropelic în iulie 2008. În februarie 2010, licența a fost prelungită cu doi ani.