Adoptarea de către deputaţi a noii legi a pensiilor, în forma propusă de Guvern, prin care vârsta de pensionare va creşte în următorii 20 de ani la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, a născut vii controverse. Însă, avansul economic peste media europeană ar putea compensa această măsură.
Pe de o parte, cei care susţin creşterea vârstei de pensionare motivează că România se confruntă cu un risc ridicat din punct de vedere demografic, care, coroborat cu deficitul bugetului de pensii, poate conduce la colapsul sistemului.
De partea cealaltă, alte voci spun că România nu le poate oferi salariaţilor condiţii de viaţă şi de muncă comparabile cu cele din alte state ale Uniunii Europene, astfel că şi speranţa de viaţă este mai redusă cu aproape 10 ani decât media europeană. În acest context, creşterea vârstei de pensionare reduce şansele ca cei care contribuie câteva zeci de ani la bugetul de pensii să mai ajungă să aştepte, lună de lună, poştaşul.
''Creşterea vârstei de pensionare este un act un pic cinic. Măsura ajută bugetul asigurărilor de stat şi uşurează datoria publică faţă de pensionari, dar speranţa de viaţă în România este mai mică cu 10 ani decât în UE. Deci, oamenii nu vor mai avea când să se bucure de pensie'', a declarat sociologul Alfred Bulai, pentru evz.ro.
În România, speranţa medie de viaţă la bărbaţi este de 68 de ani, iar la femei de 75 de ani.
Totuşi, dacă un viitor pensionar are o viaţă activă, dacă se simte bine la locul de muncă, atunci nu va resimţi creşterea vârstei de pensionare ca pe o povară.
''Dacă o persoană se identifică cu slujba sa şi se bine acolo, creşterea vârstei de pensionare este o veste bună. Aceasta, deoarece ieşirea la pensie te face să recunoşti că ai trecut la vârsta a treia, iar pensionarii sunt de regulă marginalizaţi'', consideră psihologul Lena Rusti.
''Ieşirea la pensie înseamnă aşteptarea morţii'
În cazul persoanelor care se aşteaptă să iasă devreme la pensie, va fi nevoie de un timp mai îndelungat pentru a se adapta noilor condiţii impuse de legislaţie.
Generaţia tânără va avea mai puţine probleme de adaptare, întrucât au deja format o ''cultură a ieşitului la cafea doar pentru a sta de vorbă''. Astfel, tinerilor de astăzi le va fi mai uşor să socializeze şi după ce se vor retrage din activitate la împlinirea vârstei de 65 de ani. În schimb, generaţia care se pregăteşte să iasă din câmpul muncii în următorii ani va avea dificultăţi, deoarece''pentru mulţi români, ieşirea la pensie înseamnă aşteptarea morţii'', spune Lena Rusti.
Pentru aceşti oameni, amânarea ieşirii la pensie echivalează cu reducerea şanselor de a mai găsi un mod plăcut de a-şi petrece timpul, de a se integra, căci, de cele mai multe ori, tinerii apelează la pensionari atunci când au nevoie de ei, dar nu îi caută pur şi simplu pentru a sta de vorbă.
Pentru angajaţii fericiţi, creşterea vârstei de pensionare va fi benefică
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), este de părere că o persoană care a avut o viaţă activă în perioadă în care a avut un loc de muncă şi nu s-a complăcut să îşi împartă timpul doar între serviciu şi canapeaua din faţa televizorului va continua să se implice activ în diverse activităţi şi după pensionare. Pentru ei, ieşirea la pensie nu va fi un şoc, cum nici creşterea vârstei de pensionare nu va avea un impact negativ.
Şeful micilor întreprinzători este de părere abordarea problemei pensiilor, conform noii legi, este normală şi a evidenţiat două motive, pentru a-şi susţine afirmaţia. În primul rând, urmează strategia europeană, unde se merge pe majorarea vârstei de pensionare ''avându-se în vedere creşterea duratei de viaţă şi scăderea natalităţii''. Astfel, a subliniat Nicolescu, trebuie menţinut un echilibru. În România, aproximativ 4 milioane de salariaţi susţin peste 6 milioane de pensionari.
În al doilea rând, vârsta de pensionare va creşte etapizat, ca urmare a faptului că nivelul de trai din România este inferior celui din statele dezvoltate ale UE. Însă, până în 2030, Ovidiu Nicolescu apreciază că România va recupera handicapul care o separă de aceste state, iar standardul de viaţă se ma îmbunătăţi semnificativ.
Reforma pensiilor în Europa
Dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare se duce la nivel European, Comisia Europeană (CE) înfiinţând un grup de lucru a cărui scop este de a dezvolta şi comunica o abordare la nivelul Uniunii Europene în domeniul pensiilor, pe baza liniei politice a preşedintelui CE. Iniţiativa vine în contextual dezvoltării strategiei Europa 2020 şi a nevoii de consolidare fiscal, în contextul în problemele create de îmbătrânirea populaţiei se adâncesc.
În prezent, vârsta medie de ieşire la pensie în cadrul UE se situează la peste 60 de ani, după calculele CE, adică la un nivel net inferior mediei ţărilor OCDE, unde cifra medie este de 63,5 ani pentru bărbaţi şi 62,3 ani pentru femei.
Unele state din Europa au luat deja decizia de a creşte vârsta de pensionare. În Franţa, Nicolas Sarkozy susţine creşterea vârstei generale de pensionare la 67 de ani, pentru a evita ca deficitul bugetului de pensii să ajungă la 100 de miliarde de euro în 2050. Deocamdată, modificările care au stârnit reacţii dure din partea sindicatelor şi a opoziţiei a fost adoptate doar de deputaţi, urmând să ajungă şi pe masa senatorilor la sfârşitul acestei luni.
Femeile care lucrează în instituţiile publice din Italia vor ieşi la pensie la 65 de ani, asemeni bărbaţilor. Măsura se va aplica din 2012. Tot la 65 de ani vor ieşi la pensie şi femeile din Austria, la fel ca bărbaţii, vârsta de pensionare urmând să crească treptat până în 2033. În Germania, Grecia, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Suedia şi Spania, vârsta de pensionare este de 65 de ani. În Norvegia, se iese la pensie la 67 de ani.
Ţinând cont de situaţia României, fie că vorbim despre problemele demografice sau economice, se impunea modificarea şi unificarea legislaţiei în domeniul pensiilor.
''Noua lege a pensiilor se doreşte răspuns la contextul demografic şi social tot mai defavorabil al României, deşi personal sunt sceptic cu privire la succesul reducerii deficitului sistemic pe zona de pensii. Oricât de drastice sau dure ar părea, unele măsuri din noua lege sunt încă prea generoase faţă de realităţile social-economice şi bugetare ale României'', a declarat Mihai Bobocea, secretarul general al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, pentru evz.ro. Politici publice pentru pensionari
Specialiştii consultaţi de evz.ro sunt de părere că România trebuie să implementeze politici publice care să faciliteze adaptarea celor care devin pensionari la noul statut. Autorităţile locale, de exemplu, ar putea organiza centre de petrecere a timpului liber.
De asemenea, legislaţia ar putea fi modificată, astfel încât pensionarii care vor dori să poată munci de acasă pentru a-şi rotunji veniturile.