Peste patru ani, bucureştenii ar putea plăti o taxă pentru apele reziduale, de aproape 73 de lei pe lună. Până atunci, în Dâmboviţa va ajunge jumătate din apele cu dejecţii şi detergenţii din casele bucureştenilor.
Aproape 31 de ani şi cheltuirea a peste 108 milioane de euro. Atât a fost nevoie pentru a putea pune în funcţiune o parte din staţia de epurare de la Glina. Până în 2015, pe Dâmboviţa şi pe Dunăre vor mai ajunge dejecţii şi apă cu detergenţi. Motivul: doar jumătate din apa provenită de la duşuri şi de la toaletele din Capitală este epurată, restul trece prin site speciale, pentru a se alege gunoiul, iar bacteriile rămân. Iliescu: "Acum miroase" Dâmboviţa şi Dunărea sunt poluate din cauză că s-a deversat canalul Bucureştiului în râuri. O recunoaşte chiar fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, prezent la inaugurarea staţiei de la Glina. "Pe vremuri, făceam baie în Dunăre. Acum doi ani am fost la Călăraşi. Persista un miros şi nu puteai să stai lângă mal", a explicat Iliescu.
Potrivit specialiştilor Municipalităţii, în prezent, cei 10 metri cubi pe secundă, debitul preluat de staţie, sunt curăţaţi mecanic, adică apa trece prin nişte grilaje care au rol de sită şi doar jumătate sunt trataţi biologic. Ceilalţi cinci metri cubi pe secundă sunt redirecţionaţi printr-un canal de ocolire, înapoi în Dâmboviţa.
"Unul dintre cei mai mari poluatori ai Dunării este Capitala. Zilnic, Bucureştiul deversează în Dâmboviţa şi apoi în Dunăre cantităţi imense de detergenţi, uree, cianuri şi azot", a declarat edilul-şef al Capitalei la inaugurarea primei faze a staţiei. Cert este că, după ce se va finaliza şi a doua etapă a staţiei de epurare şi nu va mai curge nici un metru cub de apă poluat în Dâmboviţa, autorităţile vor analiza ce taxă vor percepe pentru a putea "spăla canalizarea".
Poluatorul plăteşte
"Taxa va creşte pe principiul - poluatorul plăteşte. Acum nu ştim exact cu cât, dar nu va depăşi plafonul impus de UE, respectiv, 3,5 la sută din venitul mediu lunar al unei familii. Până acum, Apa Nova a suportat cheltuielile de operare ale staţiei, însă în viitor va trebui să facem o majorare a tarifului la populaţie pentru cheltuielile de operare şi mentenanţă", a declarat Epsică Chiru, director în cadrul Apa Nova.
Bucureştenii ar putea plăti o taxă de apă uzată lunară de maximum 73,5 lei. În prezent, pentru fiecare metru cub de apă uzată se achită o taxă de 10 bani. Viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu, este de părere că nu se va achita maximum, şi a dat asigurări că va fi o sumă modică.
A doua fază este necesară atât pentru ca apele uzate să fie sută la sută epurate, dar şi pentru a putea construi incineratoarele necesare arderii nămolului poluat care rezultă de pe urma procesului de curăţare a apelor. În prezent, acesta este tratat şi depozitat în groapa de gunoi, însă oficialii de la mediu spun că acesta nu poate fi depozitat la nesfârşit. "Trebuie să se rezolve problema nămolului. Se depozitează tone de astfel de deşeu pe zi", a explicat secretarul de stat pe mediu, Marin Anton. "Taxa pe ape uzate nu va depăşi plafonul UE-3,5% din venitul mediu lunar al unei familii." EPSICĂ, CHIRU director adjunct Apa Nova