Tinerii dezamăgiţi de sistemul de învăţământ românesc au uşa larg deschisă să devină studenţi în ţări europene. Studiile sunt gratis, iar cazarea şi-o pot plăti muncind.
Sacrificiile şi foamea nu mai fac parte din planurile tinerilor care vor să înveţe peste hotare.
În Occident, studenţii români jonglează cu facultatea şi job-ul şi ajung să câştige mai bine ca părinţii de acasă.
Ichimas Fabian, plecat anul trecut în Danemarca, nici nu bănuia cât de bine poţi să trăieşti muncind doar trei zile pe săptămână. "Aici, miercurea e zi liberă la facultate. Dacă mai lucrezi sâmbătă şi duminică câte cinci ore pe zi, iei în mână 800 de euro", spune tânărul, student la Multimedia şi Design la KEA.
Pentru că e relativ simplu să-ţi găseşti de muncă chiar din primul semestru, unele facultăţi străine impun restricţia de a nu lucra mai mult de 20 de ore pe săptămână.
Chiar şi aşa, crede Fabian, se pot face bani frumoşi. "Am colegi care lucrează câteva ore pe zi în cafenele, în florării sau în hoteluri şi nu doar că se întreţin, dar au telefoane şi laptopuri performante", povesteşte studentul. Există însă şi cazuri în care studenţii sunt "pescuiţi" de marile companii, chiar prin intermediul şcolilor.
"În 80% din timp facem proiecte pentru firme, iar cine se remarcă poate fi angajat. Ultima dată am creat un site pentru o berărie daneză faimoasă", se mândreşte tânărul bucureştean.
Oportunităţile de muncă apar şi la finalul unui internship, practica obligatorie din timpul anului, care le poate aduce studenţilor un post în domeniu. Totuşi, atrage atenţia Fabian, astfel de oferte sunt ceva mai rare.
"Dacă aştepţi ceva în domeniu din prima, mori de foame. Mai bine începi de jos, cu 13 lire pe oră, ceea ce-ţi permite să nu mai depinzi de familie" , crede studentul.
Cei mai mulţi se angajează în câteva luni
Exemplul lui Fabian este urmat an de an de tot mai mulţi absolvenţi de liceu, dezamăgiţi de universităţile româneşti. "Noi încercăm să îi pregătim încă de la plecare. Facem un plan de buget în funcţie de stilul lor de viaţă şi de ţara în care merg şi le prezentăm cât pot să câştige în plus dacă se angajează", spune Bogdan Kochesch, manager Educativa, organizaţie care se ocupă gratuit de consilierea studiilor în străinătate.
Potrivit acestuia, mare parte dintre români se angajează încă din primul semestru, banii fiind principala motivaţie. "Odată întraţi în această lume, îşi schimbă uşor job-ul, pentru că învaţă să se descurce, comunică mai uşor", mai arată managerul Educativa.
Nu toate ţările au o legislaţie permisivă cu elevii altor ţări. Manea Andrei, student la Ştiinţe Aplicate, în Olanda, spune că angajatorii nu pot lucra cu tinerii români sau bulgari, până nu fac dovada că n-au găsit unul de-al lor. Nici în Marea Britanie job-urile nu se găsesc pe toate gardurile, dar tinerii români nu duc lipsă de şanse.
"În decursul a patru ani, unul îl petrecem muncind la firmele de profil. Te repartizează ei şi eşti plătit cu 16-20 de mii de lire pe an. Apoi te întorci la şcoală", spune Vlad Jiman, student la Universitatea Salford din Anglia.
- Cazare ieftină pentru provincialii veniţi la înscriere
- ADMITERE LA FACULTATE. Bătaie pe locuri la Geografie şi Economie, unde se intră pe dosar. Fizica, "Cenuşăreasa" facultăţilor
- Ce se ascunde în spatele înscrierilor "din scurt" la facultate
- CONCURENŢĂ ACERBĂ la ASE. 12 candidaţi pe loc la una dintre facultăţi, după doar două zile de înscrieri
- Luptă CORP LA CORP pentru admiterea la facultate. JANDARMII şi SALVAREA, pregătiţi să intervină
- Topul facultăţilor INUTILE, care nu te ajută la angajare. PLUS: Ce alegi ca să ai garanţia unui loc de muncă
- REVOLUŢIA ÎNSCRIERILOR la ASE. Părinţii: "A fost ca în iad, ne-am călcat în picioare" | FOTO