DIICOT are de 20 de ori mai multe achitări decât DNA. Ce spun rapoartele

Sursa foto: Alexandersikov | Dreamstime.com

DIICOT continuă să surclaseze DNA, asta pentru că raportul de activitate pentru anul 2021 arată o rată de aproximativ 20 de ori mai mare de achitări ale DIICOT, comparativ cu activitatea DNA. Mai mult, UNBR critică DNA pentru că ar aduce atingere imaginii și demnității profesiei de avocat. Afirmații controversate care spulberă credibilitatea justiției din România.

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cea care este condusă de Oana Daniela Patu, înregistrează succese majore, așa cum demonstrează rata de achitări a DIICOT pentru anul trecut.

„În anul 2021 au fost solutionate 9.549 cauze, fiind trimisi in judecată un numar de 3.992 inculpati, dintre care 1.448 arestati, față de anul 2020, când au fost solutionate 9.780 cauze, fiind trimisi în judecată un număr de 3.791 inculpați, dintre care 1.182 arestati”, arată raportul DIICOT.

Rezultatele DIICOT sunt tot mai bune

„În perioada de referinta, în 1.742 cauze solutionate de către instantele de judecata, au fost condamnati definitiv 2.972 inculpati, comparativ cu 2020, cand au fost solutionate 1.508 cauze, fiind condamnati definitiv 2.631 inculpati”, mai arată acesta.

Anul 2021 a fost prolific în privința condamnărilor dispuse de DIICOT, așa cum descrie și instituția:

„În anul 2021, în 30 de cauze au fost achitati definitiv 53 inculpati, fata de 31 cauze in care au fost achitati definitiv 71 inculpati in anul 2020, ceea ce reprezinta o scadere cu 3,22% a numarului cauzelor si cu 25,35% a numarului inculpatilor achitati definitiv. Raportat la cei 3.992 inculpati trimisi in judecata, ponderea inculpatilor achitati in baza temeiurilor care examineaza fondul cauzei este de 1,32% din totalul inculpatilor trimisi in judecata (53 din 3.992), comparativ cu anul 2020, cand raportat la cei 3.791 inculpati trimisi in judecata, ponderea inculpatilor achitati in baza temeiurilor care examineaza fondul cauzei a fost de 1,87% din totalul inculpatilor trimisi in judecata (71 din 3791)”, reiterează raportul pentru anul 2021.

Uniunea Națională a Barourilor din România critică dur DNA: Aruncă o umbră nefastă asupra credibilității Justiției

UNBR critică DNA după ce instituția a emis un comunicat prin care a lăsat să se înțeleagă că avocații, procurorii și judecătorii ar putea fi potențiali suspecți în cadrul anchetelor penale. Avocații spun că afirmațiile DNA sunt jignitoare și chiar pot afecta credibilitatea justiției.

Uniunea Națională a Barourilor din România critică dur Direcția Națională Anticorupție după ce reprezentanții acestei instituții au afirmat că avocații, judecătorii și procurorii pot deveni oricând potențiali suspecți în anchete de corupție.

Declarațiile DNA au venit în contextul în care au fost făcute publice mai multe abuzuri asupra unor judecători și procurori. Acestea au fost menționate într-un raport adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii și confirmat de Înalta Curte. În plus, CSM tocmai a avizat desființarea secției de investigare a infracțiunilor din justiție, scrie luju.ro.

Afirmații controversate

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a transmis un comunicat în care critiă dur declarațiile DNA.  „UNBR atrage atenția asupra unor exprimări inadecvate comunicării publice folosite în comunicatul DNA din 15 februarie 2022, care sunt de natură a aduce un stigmat negativ asupra profesiei de avocat și nu numai.

În comunicatul citat, DNA critică unul dintre criteriile de selecție a procurorilor, prevăzute în proiectul de desființare a SIIJ, respectiv „aprecierea conduitei ireprosabile a acestora prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și barourile din raza teritorială în care candidatul a funcționat. DNA sustine că ‘este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte ingrijorător“

În primul rând, se face confuzie între instituțiile care reprezintă avocații, judecătorii și procurorii (respectiv barourile, instanțele și parchetele) și persoanele din cadrul acestora, care ar putea fi anchetate“, se arată în comunicatul UNBR.

Credibilitatea justiției, pusă la îndoială

 UNBR consideră că afirmațiile DNA afectează imaginea acestor profesii și credibilitatea justiției. „În al doilea rând, a-i considera, ab initio, pe membrii acestor profesii – avocați, judecători sau procurori – chiar și în contextul expunerii de către aceștia a opiniei privind conduita profesională, drept potențiali suspecți, care ar putea fi anchetați de DNA, aruncă o umbră nefasta asupra credibilității justiției în societate, ceea ce este vădit contrar scopului urmărit de Uniunea Europeană.

UNBR apreciază că prin comunicatul menționat, DNA aduce atingere imaginii și demnității profesiei de avocat și solicită DNA respectarea principiilor funcționării statului de drept și ale unei societăți democratice în elaborarea opiniilor exprimate public”, se mai arară în comunicat.