Președintele Klaus Iohannis a promulgat controversata Lege a alegerilor parlamentare, deși aceasta dă o lovitură Diasporei, care va fi subreprezentată în viitorul for legislativ. În plus, noua lege ignoră referendumul din 2009, când electoratul a cerut Parlament unicameral cu doar 300 de aleși

Cei peste trei milioane de români din Diaspora vor fi reprezentați de doar patru deputați și doi senatori, exact ca și până acum, deși numărul celor care lucrează peste hotare a crescut substanțial de la an la an.

Oficial, numărul românilor cu domiciliul în străinătate este de peste 500.000, deci un senator ar fi ales de peste 250.000 cetățeni, iar un deputat de 125.000. Pentru românii din țară, rata de reprezentare este mult mai mică, de 73.000 de locuitori la un deputat și de 168.000 de locuitori la un senator.

Viitorul Parlament va avea 466 de parlamentari, mult mai mulți decât s-a decis la referendumul din 2009.

La 16 noiembrie 2014, peste 360.000 de alegători au stat la cozi de ore întregi pentru a vota, iar alte câteva mii nu au reușit, întrucât, la ora 21.00, porțile ambasadelor s-au închis. Un deputat PNL, Mircea Lubanovici, care reprezintă Diaspora, a cerut ca românii din străinătate să fie reprezentați de opt deputați și patru senatori, dar PSD a respins amendamentul său, iar liberalii nu au insistat.

FOTO: Liberalul Mihai Voicu nu s-a bătut pentru votul prin corespondență FOTO: NICU DÎRDÎIAC

466 de aleși, în loc de 300

Noua Lege a alegerilor ignoră și referendumul din 2009, care prevedea introducerea unui parlament unicameral și reducerea numărului de aleși la 300.

Potrivit normei de reprezentare, ar urma să fie 308 deputați, cărora li se adaugă cei 18 deputați ai minorităților, cei șase parlamentari de Diaspora și 134 de senatori.

Numărul parlamentărilor va fi de 466, față de 588 ca în prezent. „Nu poate să încalce nimeni decizia poporului român, pentru că în Constituție, la articolul 2, se spune că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin organele sale liber alese și prin referendum”, spunea, în ianuarie 2014, președintele CCR, Augustin Zegrean.

De alt fel, prin decizia 682/2012, Curtea Constituțională a arătat că: „Referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului național din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale”.

PNL amenință cu votul prin corespondență

Liberalii au depus, încă din primăvară, un proiect de lege privind votul prin corespondență, dar acesta nu a progresat deloc până acum.

Liderii partidului au amenințat că vor cere o sesiune extraordinară pentru dezbaterea sa, dar nu au făcut nici un demers în acest sens. Proiectul limitează însă dreptul de a utiliza votul prin corespondență la cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Alte state permit tuturor cetățenilor să folosească votul prin corespondență.

În plus, proiectul elaborat de PNL cere ca toți cei care vor vota prin corespondență să se înregistreze la Autoritatea Electorală Permanentă, prezentând dovada domiciliului sau reședinței în străinătate. Din 30 martie, când acest proiect a fost depus, Comisia pentru legislația electorală nu a elaborat nici un raport, deși această comisie este condusă de liberalul Mihai Voicu.

Amnistia reduce veniturile

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, și Legea privind amnistia fiscală, care va reduce încasările la buget. Acest act legislativ anulează mai multe obligații de plată ale unor categorii de contribuabili. De exemplu, nu mai plătesc CASS retroactiv persoanele în cazul cărora baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul minim brut pe țară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2014 și neachitată până la data intrării în vigoare a acestei legi.