Zilele trecute, EVZ a publicat o știre despre un tânăr de 29 de ani, angajat al SPP din 2014, care s-a sinucis în incinta unei unități din Tulcea. Subofițerul asigura paza la obiectivul Uzlina.
Evenimentul a fost confirmat de SPP printr-un comunicat de presă. Motivul sinuciderii prin împușcare cu arma din dotare nu a fost făcut public încă, fiind o anchetă penală în desfășurare. O posibilă explicație a gestului sinucigaș am descoperit-o azi, pe o rețea de socializare.
Un text interesant și emoționant totodată a fost postat pe pagina sa de facebook de un fost ofițer superior al SPP, Adrian Tănăsescu. Acesta trece în revistă situațiile limită cu care se confruntă subofițerii SPP, așa cum le-a remarcat atunci când era în activitate. Practic, Adrian Tănăsescu face niște dezvăluiri despre oamenii serviciului, nu despre generali, nu despre alți superiori, ci despre mulțimea de subofițeri bine pregătiți, care-și fac cu prisosință datoria în condițiile unui stres permanent, informații la care rar ajunge vreun reporter.
A salvat oameni, apoi a căzut și a intrat în comă
Adrian Tănăsescu:
”Am citit de curând în presă despre decesul unui cadru activ al serviciului. M-am întristat! 29 ani! Doamne, vârsta fiului meu!
Mintea a început să alerge prin anii petrecuți în serviciu. Frânturi de imagini derulându-se cu repeziciune. Am zărit un poligon și un coleg care, deși avea mâna stângă în ghips datorită unui accident, executa o ședință de tragere ce impunea tragere din diferite poziții, din deplasare, adăpostiri și schimbare de încărcător. Manevra arma cu o singură mână. Schimba încărcătorul cu o singură mână. Rapid. Foarte rapid. Deși ar fi putut, apelând la starea sa, să se eschiveze și să nu tragă până la recuperarea mâinii rupte, totuși alesese să se antreneze.
Brusc, alte scene au apărut. O misiune, un accident, câțiva colegi încercând să iasă din mașină. Un bărbat în jur de 40 ani scotea oamenii din mașini, apoi aduna echipamentul într-un singur loc pentru a-l putea supraveghea până la sosirea unui sprijin de la unitate. În final, datorită loviturii la cap din timpul accidentului, cade la pământ. Intră în comă. Luni de așteptare, apoi decesul. Amintiri...multe amintiri.
Apoi, văd un instructor sportiv. Un individ devotat până la Dumnezeu și înapoi meseriei sale. Instructor de autoapărare. Muncea zi lumină, se antrena până la epuizare, petrecea fiecare clipă a zilei de muncă lângă cursanți. Făcea asta de mulți ani fără a-i fi fost alterată motivația muncii.
Doamne, ce de amintiri... Mai văd un tip înalt, cu un ușor accent ardelenesc. Este printre instructorii de tragere. Un om dintr-o bucată. Un individ pe care l-am văzut și în poligoanele de tragere instruind cu profesionalism oamenii, dar și în altă conjunctură salvând un om de la înec.
Îmi trec prin minte imagini, imagini, imagini, oameni vii și oameni morți. Zăresc un băiat care m-a impresionat întotdeauna pentru atenția sa. Indiferent de ora din zi sau din noapte, indiferent de ritmul lucrat, indiferent din ce direcție te apropiai de postul lui, te identifica. Un om extrem de atent și alert. Bea multă cafea...probabil ca să poată trece mai ușor peste nopțile lungi. A murit.
Mintea îmi mai aduce în fața ochilor un alt coleg care evaluează rapid o situație de criză din preajma unui post de pază și fără a abandona misiunea principală, reușește să stingă un protestatar ce și-a turnat benzină pe el și s-a autoincendiat. Simplu. A salvat un om. Nici măcar nu vorbea despre asta.
În fața ochilor minții mai apare o fată. O fată mică de înalțime, dar o îmbinare armonioasă între atitudine și aptitudini. E extrem de inteligentă, adaptabilă, fermă, are experiență și e un excelent profesionist. Nu poți să treci de ea în obiectiv cu vreun mijloc interzis. Te citește, vede tot, știe tot. Ce mai, e dată dracului.
O să mă întrebați ce au în comun toți acești oameni. Simplu. Au fost sau încă sunt SUBOFIȚERI ai S.P.P. Oameni calificați. Buni români. Oameni inteligenți și loiali, pe care te poți baza. Oameni cu experiență. Oameni ce au rezolvat probleme de securitate prin decizii rapide, corecte și morale. Oameni cu studii militare sau civile, cu facultăți și masterate. Oameni ce au desfășurat misiuni lângă cei mai cunoscuți demnitari ai planetei. Dar mai presus de toate OAMENI.
Dedic cu respect, cele câteva rânduri de mai sus, tuturor subofițerilor activi sau în rezervă din S.P.P.”