Ancheta internațională la capătul căreia DIICOT a anunțat că au fost identificați 71 de cetățeni români, acuzați că jefuiau camioane cu marfă aflate în mers, a fost demarată, de fapt, de autoritățile franceze. Anul trecut, în Franța au fost arestați 10 români care făceau parte dintr-o grupare care a reușit să fure bunuri de peste 3,5 milioane de euro.
Cele 73 de percheziții efectuate de DIICOT împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al Poliției Capitalei și Direcției de Investigații Criminale – IGPR, într-un dosar în care sunt cercetate 73 de persone, are la bază o investigație a autorităților franceze. Descinderile au avut loc, luni, pe raza teritorială a municipiului București și a județelor Ilfov, Argeș, Prahova, Teleorman și Ialomița, dintre care 18 în baza unui ordin european de anchetă. Cauza a vizat destructurarea a 5 grupuri infracționale organizate specializate în săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, complicitate la furt calificat și tentativă la furt calificat.
Mai puțin știut în această amplă anchetă, demarată sub coordonarea Eurojust, este faptul că autoritățile din Franța i-au luat în vizor pe românii, considerați „adevărați pirați ai soselelor”, în anul 2018. Din analizele și schimburile de informații ale francezilor cu alte state europene a reieșit că hoții din România au legătură cu mai multe furturi, cu același mod de operare, comise în Spania, Germania, Marea Britanie, dar și nordul Europei.
Pe 6 noiembrie 2019, după ce i-au filat luni de zile, jandarmii francezi au reușit să rețină 10 români, între localitățile Somme și Tours.
Asupra lor au fost descoperite bunuri în valoare de 420.000 de euro. De asemenea, au confiscate cinci autovehicule folosite la jefuirea camioanelor. Grupările de hoți din România ar fi furat în acest mod mărfuri în valoare de 3,5 milioane de euro.
Publicația franceză Le Parisien scria despre hoții români că sunt „adevărați pirați ai străzilor, capabili să repereze un camion care li se pare interesant chiar de la ieșirea acestuia din depozit și să-l urmărească și jefuiască pe parcursul mai multor kilometri”.
Autoritățile franceze i-au descris ca pe niște adevărați „acrobați care zboară, capabili să urce pe capotă unei mașini care merge cu viteză maximă, de unde intră apoi în camioane”.
Cum acționau tâlharii...
Apoi, tâlhării spargeau ușa din spate și se strecurau în remorcă. Apoi, aruncau din interior zeci de pachete cu mărfuri, care erau recuperate de complici. Abia după sute de kilometri, uneori chiar la destinație, șoferul camionului descoperă absența încărcăturii sale, dar hoții sunt deja departe.
Infractorii din România erau suspectați, încă de anul trecut, că au comis mai mult de douăzeci de jafuri, în toată Franța, dar și în alte țări, din camioane de marfă. Majoritatea erau încărcate cu produse cosmetice, tutun sau echipamente informatice. Daunele sunt estimate la peste 3,5 milioane de euro.
Despre acest caz, care seamănă izbitor cu jafurile la drumul mare comise în România, în urmă cu câțiva ani, DIICOT a precizat că, „în perioada 2016 - 2018, pe teritoriul României s-au constituit 5 grupuri infracționale organizate, formate fiecare din mai multe persoane, care au acționat în scopul comiterii de infracțiuni de furt calificat, cu un mod specific de operare (sustrageri de bunuri de o valoare semnificativă din camioane aflate în mișcare pe drumurile publice) atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul mai multor state europene (Belgia, Finlanda, Suedia, Olanda, Spania), grupurile infracționale organizate fiind sprijinite și de alte persoane, atât pe palierul de comitere de sustrageri de bunuri, cât și pe palierul de valorificare a bunurilor sustrase”.
Hoții foloseau autoturisme de mare putere...
Hoții foloseau autoturisme străine, cu preponderență de tip-ul „van”, autovehicule cu 7-8 locuri sau autoutilitare, tip dubă, toate cu motoare puternice si dotate cu trapă.
Mergeau, de regulă, cu farurile stinse și, în timpul deplasării, unul dintre hoți ieșea pe trapă, pe capota mașinii, ancorat cu o chingă, se urca în camioanele aflate în mers, din care sustrăgea bunuri.
„În același timp, prin acțiuni conjugate și unice, alți membrii ai grupului, aflați în alte autovehicule, se deplasau în paralel, cu aceeași viteză și la o distanță considerabilă în spatele autotrenurilor, în scopul de a nu permite celorlalte autovehicule să se apropie de cei care pătrundeau în interiorul remorcilor de unde se sustrăgeau bunurile. Totodată, atunci când se impunea, unul dintre aceste autoturisme avea rolul de a colecta bunurile furate și aruncate din tir, bunuri care erau ulterior transportate la un loc de depozitare temporar.
Pentru comunicare, membrii grupului care participau la săvârșirea infracțiunilor foloseau stații de emisie/recepție.
Având în vedere că activitatea infracțională a grupurilor organizate, în ceea ce privește comiterea de infracțiuni de furt calificat, având ca mod de operare sustragerea de bunuri din tiruri aflate în mișcare, s-a desfășurat atât pe teritoriul României, dar cu preponderență în statele europene, s-a încheiat acordul între România (prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), Finlanda şi Franța privind constituirea unei echipe comune de anchetă, la care, ulterior, s-au alăturat și autoritățile judiciare din Olanda și Suedia.
Ca urmare a amplei investigații penale astfel derulate de procurorii DIICOT – Structura Centrală s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de 47 suspecți, iar în baza unui ordin european de anchetă emis de Tribunalul Judiciar din Paris s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de alți 24 de suspecți, dintre care 10 deja au fost arestați de către autoritățile Franceze.
În baza activităților de cooperare, la acțiune participă si reprezentanți ai Europol, precum și anchetatori francezi și olandezi, iar acțiunea beneficiază de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul DIC – IGPR, a lucrătorilor de poliție din cadrul DGPMB și a jandarmilor din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Cooperarea judiciară a fost asigurată prin intermediul Eurojust”, se arată în comunicatul DIICOT.