De câteva zile cele mai folosite cuvinte din limba română par a fi ”protocol” și ”declasificare”. Unii vorbesc de 65 de protocoale, alții doar de unul singur. Cred că e momentul să spunem că e vorba de un protocol, încheiat la 4 februarie 2009, semnatarii fiind George Maior, în calitate de director al Serviciului Român de Informații, și Laura Codruța Kovesi, ca Procuror General al României.
De la început spun că susțin desecretizarea oricărui astfel de protocol, pentru că ele descriu doar un mod de lucru, nu informațiile furnizate prin semnarea sa. Declasificarea va permite analiza modului de obținere a informațiilor, de transmitere și apoi verificarea sa de către juriști.
Confirmarea informației
Informația ne-a fost confirmată de SRI: acesta este protocolul de cooperare interinstituțională vizat de cererea de desecretizare formulată de Guvern, de ministrul Justiției. Este protocolul despre care procurorul general Augustin Lazăr a spus încă din 2016 că nu mai e valabil, dată fiind decizia Curții constituționale din 16 februarie 2016, prin care serviciile de informații au fost excluse din instrumentarea cauzelor penale. Protocolul din 4 februarie 2009 este cel despre care vrea să discute și Eduard Hellvig la Comisia parlamentară de supraveghere a activității SRI, șeful acesteia, Claudiu Manda urmând să discute pentru a stabili data. Șeful SRI este de acord cu desecretizarea textului protocolului.
Documentul are ca baze de pornire, potrivit unor informații strânse de Comisia parlamentară în martie 2017, când șef era Adrian Țuțuianu, Legea 14/1991, Legea 51/1992, Codul de procedură penală, Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, Legile de organizare a DNA, DIICOT sau Legea 78/2000 privind combaterea unor fapte de corupţie. Sunt invocate și hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 care prevedeau cooperarea dintre SRI şi Ministerul Public.
Interesant este și că Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019, propusă de Klaus Iohannis și aprobată de Parlament propune și ea semnarea de protocoale interinstituționale. Ea a fost adoptată anterior deciziei Curții constituționale, dar se pare că va suferi modificări abia după recenta ședință CSAT, de luni, când s-a luat acest aspect în discuție, cu ocazia lecturării Raportului de activitate a CSAT pe anul 2017.
Protocolul care rămâne în vigoare
Iată informații despre un alt protocol, despre care nu se știe dacă mai este sau nu în vigoare, informațiile au fost publicate de mine în Evenimentul Zilei, la 14 martie 2017 :
Extras din Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, așa cum a fost el adoptat la 16 septembrie 2015, de Comisia de Supraveghere a Activității SRI. Fragmentul care urmează este din Capitolul al patrulea, numit: „Cooperare Internă și Internațională”:
” Instituțiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitatea națională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS și ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalității, coordonării unitare, competenței materiale, secretizării mijloacelor și metodelor specifice folosite în obținerea datelor și informațiilor și proprietății intelectuale asupra informațiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acțiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acționând prioritar în direcția îndeplinirii atribuțiilor sale generale.
Activitățile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acțiuni de corupție și fraudă, cu vectori din rândul decidenților/ funcționarilor administrației publice locale sau centrale și ai altor instituții ale statului, precum și gestionarea riscurilor generate de activități infracționale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere
S-au eficientizat instrumentele de comunicare și conlucrare directă cu ceilalți parteneri, stabilindu-se proceduri/ abordări operative în transmiterea informațiilor de interes interinstituțional. De asemenea, conform tendinței de descentralizare, au crescut consistența și calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituțiilor – părți semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanței sesizărilor transmise la nivel național. (...)
Principalele activități de cooperare s-au realizat pe relația cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP și Ministerul Justiției.
Parteneriatul cu Ministerul Public a funcționat și în 2014 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoașterii, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale, cât și din punctul de vedere al efectelor în planul instrucției penale. Cooperarea cu MAI și-a menținut tendința ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, iar în 2014 s-a constatat, spre deosebire de perioada anterioară, o creștere a volumului activităților de cooperare.”
Protocolul general despre care se vorbește în Raportul de activitate pe 2014 a fost semnat de toate instituțiile enumerate la 27 octombrie 2004. Avea la bază o decizie a CSAT din aceeași zi, de fapt, ultima ședință a acestui for prezidată de Ion Iliescu. Ideea protocolului era separarea activității serviciilor secrete, ministerele semnatare fiind „administratorii” unor servicii: Direcția de Informații a Armatei, la MApN, UM 0962, la Interne și SIPA, la Justiție. Interesant este că SIPA a avut activitatea suspendată în 2004, iar din 2006 a fost desființată. De remarcat este faptul că tot în ședința CSAT din 27 octombrie 2004 se ia și hotărârea cu numărul 00234, categoria „strict secret”, care se numește: „Cooperarea între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranței naționale”. În aceeași ședință, CSAT adoptă și o decizie pentru „Constituirea în cadrul CSAT a unui grup de lucru pentru a analiza și clarifica aspectele legate de implicarea serviciilor de informații în aplicarea legislației în special în ceea ce privește combaterea fraudei, corupției și spălării banilor”. A fost o zi plină pentru servicii! Protocolul din 2004, având mai mulți semnatari și avizul CSAT, nu poate fi denunțat, dar necesită o analiză din partea noului CSAT, Justiția fiind cosemnatară.