Confruntările privind reducerea prețului medicamentelor incluse pe listele Programelor Naționale nu sunt nici pe departe încheiate. La dezbaterea publică privind reducerea prețului de decontare al medicamentelor din lista C2 (gratuite pentru bolnavii de cancer, diabet, hemofilie, HIV etc.) s-au făcut promisiuni, însă părțile implicate, de la producători la pacienți, au plecat mai mult nelămurite.
Măsura de reducere a prețului la medicamente vine în contextul în care fondurile alocate programelor naționale, în special pentru diabet și oncologie, s-au terminat și se așteaptă o rectificare bugetară de 4,4 miliarde de lei pentru a le putea susține în continuare. Potrivit calculelor MS, scăderea cu 15% a prețului de decontare a medicamentelor ar aduce o economie la buget de 280 de milioane de lei. Economie de 280 de milioane de lei „Ar trebui să alocăm 1,4 miliarde de lei pentru programele naționale. În urma scăderii prețurilor acestor medicamente, facem o economie de 280 de milioane de lei, bani care ne-ar ajunge să decontăm medicamentele pentru diabet. Într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, se arată negru pe alb că prețurile la medicamente sunt nejustificat de mari și recomandă scăderea lor. De altfel, sumele alocate programelor de sănătate au crescut cu 15%, în timp ce numărul pacienților a rămas constant în fiecare an”,a declarat Cristian-Anton Irimie, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. Ponderea exporturilor paralele va atinge 40% Măsura are două tăișuri, atrag atenția producătorii de medicamente. „Pe de o parte, este atins obiectivul bugetar, pe de alta, cresc exporturile paralele. Din 2009, când s-au redus prețurile medicamentelor, ponderea exporturilor paralele a ajuns la 15-20% din valoarea totală a pieței medicamentelor. Pe programele oncologice, 10% din bani au rămas necheltuiți, pentru că produsele au dispărut din țară. Dacă vor scădea și mai mult prețurile, exporturile paralele vor avea o pondere de 30-40% din piața medicamentelor”, a declarat Cristian Luțan, director executiv adjuct al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente. „Credeți că se face distribuție cu 1,5% profit?” Deși ministerul face apel la moralitatea actorilor implicați, distribuitorii avertizează că exporturile paralele pot fi stopate doar prin creșterea prețurilor. În plus, scăderea marjelor adaosurilor la 1,53%, în condițiile în care cea mai mică marjă din Europa este de 22%, îi duce la faliment. „Această reducere a prețurilor medicamentelor va fi o pseudo-reducere precum cea din anul 2008? Dacă se vor reduce marjele la distribuție și farmacii, vom avea o marjă deprofit de 1,53%. Credeți că se poate face distribuție în România cu 1,53% profit? Singura modalitate de a împiedica artificial exportul paralel este o creștere a prețurilor medicamentelor”, a declarat Viorel Vasile, membru al Asociației Distribuitorilor de Medicamente din România. Ce garanţii au bolnavii? Pacienții, deși se bucură că se ieftinesc medicamentele, spun că un au nicio garanție că le vor mai găsi în farmacii la prețurile acestea. „Eu înțeleg că ați luat partea bolnavilor, dar ce garanții avem că nu vor lua calea exporturilor paralele? Ce soluții ați luat?”, le-a reproșat reprezentanților MS Cezar Irimia, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer. Plata datoriilor, ping-pong de la minister la Casă Clara Popescu, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România se declară sceptică faţă de măsurile pe care le va adopta ministerul. „Dacă voiau să ia în considerare părerea noastră, ne cooptau în grupul de lucru înainte, nu ne invitau la dezbatere”. Aceasta atrage atenția că rețetele pe diabet și oncologie din perioada iulie-decembrie, anul trecut, nu au fost nici măcar recunoscute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar din mai, anul acesta, rețetele le sunt refuzate la decontare, pentru că s-au terminat fondurile. Declaraţia preşedintelui i-a bulversat pe toţi În acest context, cererea președintelui Traian Băsescu de a nu se plăti datoriile către furnizorii de medicamente, a căzut ca un fulger asupra farmaciștilor. „Eu nu înțeleg de ce trebuie să fim pedepsiți noi pentru că s-a ajuns unde s-a ajuns. Dacă sistemul nu a fost reglementat, nu este vina noastră. Și dacă se scad adaosurile la farmacii, tot degeaba. Guvernul nu are bani să-și plătească medicamentele și dacă s-ar vinde fărăr adaos!”, a conchis Clara Popescu. Când vine vorba de plata arieratelor nerecunoscute de anul trecut, ministerul plasează responsabilitatea la Casa de Asigurări. „Ministerul Sănătății a plătit arieratele pentru care a avut factură. Dacă CNAS nu a înregistrat anumite facturi e treaba lor”, a declarat Irimie. SOLUȚII Compensarea genericelor ar crește cu 10% accesul la tratement Printre soluțiile propuse de producătorii de medicamente se numără taxarea progresivă pe profit, implementarea unui sistem de „payback” (producătorii să dea înapoi 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele naționale), actualizarea listei C2 și trecerea ei în adminsitrarea CNAS și garantarea datoriilor. Au dispărut peste 1.500 de produse De cealalată parte, producătorii de medicamente generice (alternative ieftine la medicamentele originale al căror patent a expirat) spun că introducerea medicamentelor generice pe lista C2 ar putea creşte accesul pacienţilor la tratament cu cel puţin 10% pe an. Aceștia atrag atenția că denigrarea furibundă a genericelor și dezinformarea medicilor şi farmaciştilor cu privire la calitatea lor a dus, în ultimii ani, la dispariția a peste 1500 de produse. Astfel, pacienţii au ajuns să plătească în medie cu 10 lei mai mult pe reţetă, iar statul a pierdut anual cel puţin 500 de milioane de lei prin compensarea medicamentelor scumpe. Problema insulinei „Dacă s-ar introduce utilizarea corectă a medicamentelor generice pentru metformin, în terapia diabetului zaharat prevăzut în Lista C2 (gratuită pentru pacient), s-ar face economii anuale de peste 30 milioane de lei, bani care ar putea fi utilizaţi la creşterea accesului pacienţilor la insulină”, declară Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România. CIFRE
- 5 miliarde este bugetul total alocate medicamentelor, iar 2/3 din sumă merge pe medicamente scumpe.
- Pentru că majoritatea tratamentelor decontate sunt scumpe, deși fondurile alocate medicamentelor în ultimii doi ani au crescut cu 15%, volumele și, implicit, accesul pacienților la tratament n-au crescut.
- 65% din bugetul total al medicamentelor reprezintă lista C2 (programele naționale de cancer, diabet, transplant, HIV/SIDA, TBC, hemofilie)
- În cadrul Programului de oncologie, creşterea cheltuielilor cu medicamentele în perioada 2007 – 2009 a fost de 6,5 ori mai mare decât creșterea pacienților trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 15%.
- În cadrul Programului național de diabet, creșterea a fost de 55%, adică de 1,4 ori mai mare decât creşterea numărului de pacienţi trataţi în aceeaşi perioadă, care a fost de doar 23%.
- 1,2 miliarde de euro reprezintă datoriile sistemului de sănătate din acest moment.
CITIȚI ȘI:
- Bugetul, însănătoșit prin suspendarea plăților
- Ministerul Sănătății scade masiv prețurile de decontare ale medicamentelor din programele naționale
- Reforma austeră golește farmaciile de pastile ieftine