Singura haldă de steril recuperată pentru mediul înconjurător, cea de la Cavnic, este o realizare olandeză.
Tragedia petrecută recent la Mina Petrila, din Hunedoara, a stârnit o nouă serie de dezbateri privind starea acestei ramuri industriale în România. Mai mult, în cele mai multe cazuri din zonele în care mineritul este de domeniul trecutului rămâne un adevărat dezastru ecologic.
În Maramureş, odată cu restrângerea, apoi închiderea mineritului în apropierea minelor din Cavnic, Borşa, Baia Sprie, ca şi în jurul municipiului Baia Mare au rămas zeci de halde cu mii de tone de steril. Vara, de pe halde se ridică un praf fin sufocant, iar primăvara, după topirea zăpezii şi ploi, haldele se umplu cu apă şi se revarsă în râuri. Apele de mină curg prin staţii de epurare părăsite şi ele, astfel că râurile Cisla, Lăpuş, Vaser, Cavnic, Băiţa, Ilba şi Nistru sunt în continuare poluate. Lac de cianură în locul haldei de lângă Baia-Mare Anul acesta, odată cu inundaţiile din iulie, haldele de deasupra cartierului Baia Borşa au fost aproape să provoace dezastru şi să inunde zona. Halda de la Plopiş inundă constant terenurile oamenilor. La cealaltă extremă, halda de steril de lângă Baia Mare a fost folosită, reciclată, dar în locul ei a apărut un lac de cianură.
De altfel, singura haldă ecologizată, din cele câteva zeci din Maramureş, e la Cavnic, unde a avut loc un experiment al Ministerului Industriilor din Olanda, care a plătit 800.000 de euro.
„Iazul Mălăini a fost recuperat ecologic folosindu-se o anvelopă cauciucată impermeabilă cu care s-a acoperit halda, apoi s-a pus 40 centimetri pământ vegetal, după care s-a înierbat“, spune Nicolae Bindiu, primarul oraşului Cavnic în mandatul 2000-2004.
De atunci însă, aluviunile au ros pământul vegetal şi au tras brazde adânci, uneori până la folia cauciucată. „Prin contract, Remin s-a obligat să asigure întreţinerea vreme de 50 de ani“, a fost replica lui Nicolae Bindiu.
În aceeaşi perioadă, s-a mai făcut o încercare autohtonă de ecologizare, la haldele Gotlieb şi la Mina Roata. Cu asistaţi ai primăriei, cu elevi, s-au pus garduri pentru reducerea erodării, apoi s-au plantat puieţi.
Proiecte tehnice pentru ecologizări sunt şi la Borşa, la haldele D1 şi D2, dar minele sunt închise, iar Remin, declarat falit, are datorii de zeci de milioane de lei la bugetele primăriilor din zonă şi de 439 de milioane de lei la bugetul de stat.
PERICOL Oamenii îşi riscă vieţile pentru fier vechi
Un alt fenomen se petrece la Nistru, unde galeriile au început să se prăbuşească lăsând în păduri adevărate capcane uriaşe, gropi adânci de zeci de metri, mortale pentru localnici şi turişti, care nu sunt avertizaţi în niciun fel. În acest context, foştii mineri mai încearcă, la Nistru, Băiuţ, Borşa, la fel ca-n celelalte locuri, „să extragă“ din mine fier vechi de vândut. În ultimii doi ani, au fost mai multe accidente, cu oameni blocaţi în galerii, la Nistru, ba chiar s-a folosit, în Băiuţ, exploziv pentru demontarea cuprului dintr-un motor uriaş. La modul oficial, conducerea Remin a făcut verificări privind vânzarea a mii de tone de fier vechi. Directorul economic a fost cercetat de DNA, în vreme ce fostul director general, Vasile Pintea, este acum candidat pentru Camera Deputaţilor din partea PNL.