Unii cercet?tori sus?in c? a existat cu adev?rat ?i ar fi stat pe scaunul pontifical vreme de doi ani, în secolul al IX-lea. Vaticanului infirm? categoric, bazându-se pe lipsa dovezilor oficiale. Un subiect care continu? s? fascineze, inspirând, de-a lungul timpului c?r?i ?i filme: Papesa Ioana. Sau legenda singurei femei-pap?.
Se crede despre ea c? este singura femeie din istorie care a avut suficient curaj incat sa se deghizeze in barbat si sa ajunga astfel pap?. Povestea ei reprezint? unul dintre cele mai vechi mistere, prima referire despre ea ap?rând pentru prima oar? în scrierile c?lugarilor medievali. Biserica Catolic? nu numai c? nu recunoa?te a?a ceva, dar nici nu vrea sa aud? vorbindu-se pe acest subiect. "90% din mine crede c? a existat cu adev?rat aceast?...Pap? Ioana", spune Mary Malone, o fost? c?lug?ri?? care a scris o carte bine documentat? despre importan?a femeii în istoria cre?tinismului. Iar Donna Cross, o romancier? care ?i-a petrecut 7 ani cercetând perioada în care se pare c? ar fi trait misterioasa femeie, spune c?, pentru ea, dovezile c? ceasta ar fi trait cu adev?rat sunt cât se poate de clare: 500 de cronici care vorbesc despre existen?a sa. Însemne papale Povestea ei s-a r?spândit începând cu secolul al 13-lea: scrieri precum “Chronica universalis Mettensis” de Jean de Mailly sau ”Tractatus de diversis materiis predicabilibus” de Stephan de Bourbon aminteau o “papes?” f?r? nume, care s-ar fi aflat la cârma Bisericii Catolice spre sfâr?itul veacului al XI-lea. Numele “Papei Ioana” ocup? locul 51 în lucrarea scriitorului renascentist Giovanni Boccaccio, dedicat? celor mai faimoase 100 de femei. O poveste controversat?, dar considerat? de mul?i fascinant?. În vechile c?r?i de tarot, cea destinat? cunoa?terii ascunse se nume?te “La Papessa"...De asemenea, în Bazilica Sf. Petru, printre sculpturile realizate de Bernini, unul dintre cei mai cunoscu?i arti?ti ai secolului al XVII-lea, apar ?i câteva imagini ale unei femei purtând însemne papale. Doar câteva dintre elementele respinse atât de Biserica Catolic?, cât ?i de istoricii moderni. Ioana, numit? ?i Ioan Anglicus, Jutta, Jutte, Gilberta, Agnes sau Glancia. S-ar fi n?scut la Mainz, din tat? de origine englez? ?i mam? localnic?. Unii cercet?tori cred c? povestea “papesei” ar avea cumva leg?tur? cu Marozia, mama Papei Ioan al XI-lea, ?i cu mama ei, Teodora, care ar fi reu?it împreun? ca, în decursul a mai pu?in de un deceniu, s? numeasc? ?i s? dea jos opt suverani pontifi, de?inând totodat? adev?rata putere la Roma Istoricul Cesare Baronius are îns? o alt? opinie: legenda Ioanei ar fi, de fapt, o satir? la adresa Papei Ioan al VIII-lea (872–882), considerat prea slab în rela?ia cu patriarhul Constantinopolului, Photios I. Istoricul Michael Hesemann crede c? legenda femeii-pap? s-ar fi bazat pe alte elemente. În primul rând, pe existen?a unui str?zi romane, “vicus Papessa”, care duce spre Vatican ?i pe care capii Bisericii Catolice au ocolit-o constant, în timpul procesiunilor religioase... Predici frumoase Legenda spune c? Ioana c?p?tase din copil?rie solide cuno?tin?e religioase, de la tat?l ei, Williglad, care era cleric ?i care a înv??at-o inclusiv predici în latin?, greac? ?i englez?. Dup? moartea acestuia, la vârsta de 14 ani, copila s-a mutat la o m?n?stire de maici din Mosbach. Aici a mai putut studia c?r?i din biblioteca l?ca?ului, pân? într-o zi, când a fost pus? s? copieze, al?turi de un c?lug?r venit de la m?n?stirea din Fulga, "Epistolele Sf. Pavel", cu litere de aur. Lucrând împreun?, Ioana ?i Fromentin s-au îndr?gostit unul de cel?lalt, hot?rând pe ascuns s? plece amândoi la m?n?stirea de c?lug?ri benedictini, de unde venise el. Travestit? în b?iat, tân?ra ?i-a luat numele de "fratele Ioan" ?i a putut s? locuiasc? ani buni în aceea?i chilie cu Fromentin. Din p?cate, un c?lug?r care a tras cu urechea le-a surprins vorbele de amor, a?a c? îndr?gosti?ii au fost nevoi?i s? plece pe furi?, pribegind prin lume. Dup? un an, ajunseser? la Atena, unde au intrat la m?n?stirea Dafne. Aici cei doi au locuit opt ani, timp în care "p?rintele Ioan" a ?inut cu regularitate predici frumoase, c?rora li s-a dus vestea. Dar Ioana nu se mai mul?umea cu atât. Chemarea c?rnii Într-o zi, a plecat spre portul Pireu, unde s-a urcat pe o corabie cu direc?ia Roma. Acolo s-a supus unui examen sever la Colegiul Sf. Martin, devenind profesor de teologie. Desigur, f?r? s? i se cunoasc? adev?rata identitate. Papa Leon al IV-lea, asistând la cursurile "profesorului" de la Colegiu, a fost impresionat de înv???tura acestuia, numindu-l secretar. B?trânul suveran pontif a c?zut curând la pat, iar dup? trecerea lui la cele ve?nice, în septembrie 855, locul s?u a fost luat de “secretarul Ioan”, devenit Papa Ioan Anglicus al VIII-lea. Îns?, dup? cum consemneaz? unii dintre cei care au...portretizat-o pe aceast? femeie, chemarea c?rnii a fost mai puternic? decât cea religioas?, astfel c? Ioana ar fi avut mai mul?i aman?i secre?i, r?mânând îns?rcinat?. În aprilie 858, în timpul unei procesiuni pe str?zile Romei, “papa”, acuzând puternice dureri de burt?, a c?zut de pe asin ?i, sub ochii înm?rmuri?i ai credincio?ilor, a dat na?tere unui copil. Abia dup? 400 de ani de la presupusa sa ucidere a ap?rut numele “Papei Ioana” într-un document scris. E vorba despre “Cronica Papilor ?i împ?ra?ilor”, întocmit? de c?lug?rul dominican Martin Polonus (sau din Troppau), în1278. Acesta nu pomene?te îns? nimic în privin?a surselor sale. Povestea “papesei” s-a r?spândit cu rapiditate, cunoscând felurite variante, astfel c?, la 1479, umanistul italian Bartolomeo Sacchi scria c? eroina ar fi ajuns pe tronul Sfântului Petru ”prin lucr?tura diavolului, care i-ar fi ursit asta la na?tere”... Amenin?are ?i inspira?ie Cel dintâi care a cercetat în profunzime ”cazul” a fost olandezul David Blondel, în 1649. El a ajuns la concluzia c? toat? povestea este pur? fic?iune ?i c?, dup? ce Papa Leon al IV-lea a murit, la 17 iulie 855, i-a urmat Papa Benedict al III-lea, întronat dou? luni mai târziu. Or, Blondel, care nu era catolic, ci protestant, n-avea niciun interes s? protejeze imaginea Vaticanului. Unii dintre cei care au studiat aceast? poveste spun c? nu se explic? existen?a ciudatului tron din marmur? albastr? pe care papii erau a?eza?i dup? încoronare: scaunul avea o deschizatur? ciudat?, ar?tând ca un vas de toaleta, folosit odat? pentru a se testa dac? cel tocmai încoronat avea sau nu testicule Vaticanul a dat urm?toarea explica?ie: a vrut sa foloseasca cel mai impresionant scaun pe care îl avea... Mul?i spun c? cele mai evidente dovezi despre papes? se g?sesc în art?, literatur? ?i arhitectur?. Se spune c? povestea acestei femei reprezint? o amenin?are ?i totodat? o surs? de inspira?ie.Monseniorul Charles Burns, fostul director al arhivei secrete a Vaticanului a declarat, sec: "Era un soi antic de Agatha Christie"... <iframe width="630" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/vH1A7oX0-xc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>