Prescripția răspunderii penale continuă să genereze dezbateri ample. Avocatul Flavius Radu, unul din cei mai buni ”penaliști” ai noii generații a publicat o opinie pe această temă. Vă reamintim că recent Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat Decizia 358/2022 privind prescripția specială.
Aud peste tot cum mai nou se inițiază discuții privind caracterul prescripției răspunderii penale și respectiv al întreruperii cursului prescripției răspunderii penale.
Se susține, într-un spirit revoluționar, că, instituția prescripției răspunderii penale este o normă de drept penal substanțial, în vreme ce întreruperea cursului prescripției este o normă de procedură pentru care se aplică principiul tempus regit actum.
Se încearcă sesizări ale ÎCCJ pentru a clarifica acest aspect, prin intermediul unei Hotărâri Prealabile, astfel încât să se evite efectul prescripției răspunderii penale generat de lentoarea organelor judiciare.
Dar ce a grăit anterior Instanța Supremă referitor la acest subiect ?
Prin Decizia nr. 2/2014 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se arată : „Potrivit raţionamentului Curţii Constituţionale, astfel cum s-a arătat şi în cuprinsul raportului întocmit de către judecătorul-raportor, împrejurarea că înlăturându-se răspunderea penală se înlătură şi acţiunea penală constituie doar un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, de ordin material, al înlăturării răspunderii penale.
Ca atare, dat fiind caracterul de norme de drept penal material al textelor ce reglementează instituţia prescripţiei, confirmat şi de către Curtea Constituţională prin decizia menţionată, se consideră că în privinţa acestei materii nu se impunea instituirea unor dispoziţii tranzitorii, întrucât, în acord cu art. 15 alin. (2) din Constituţie reflectat în art. 13 din vechiul Codul penal, legislaţia prevede soluţia de urmat în cazul conflictului de legi.
Pentru identitate de raţionament, având în vedere şi împrejurarea că modul de reglementare al prescripţiei răspunderii penale prin dispoziţiile art. 153-156 din noul Cod penal nu diferă de cel stabilit de vechiul Cod penal în art. 121-129, se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex.”
Q.E.D.?
Deși prin Decizia nr. 265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României s-a arătat că aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod global, prin raportare la întreg codul penal, iar nu prin raportare la instituții autonome, considerațiile ÎCCJ potrivit cu care „se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial” rămân pe deplin valabile.
În acest context, mă îndoiesc că simpla dorință de condamnare poate justifica un reviriment jurisprudențial de o asemenea amploare.
P.S. Pentru că pe data de 1 Decembrie 2018 s-a sărbătorit Centenarul Marii Uniri, moment de care îmi aduc aminte cu bucurie și mândrie, în același spirit festiv, eu aș solicita aplicarea legii penale mai favorabile, global, iar nu pe instituții autonome, prin raportare la Codul penal în vigoare în ziua de 1 Decembrie 2018.
Voi ce zi ați alege?”, se întreabă în final av. Flavius Radu