Cristian Marius Nita, un om de afaceri român a fost nevoit să stea în arest preventiv 11 luni, în perioada anilor 2000-2001 fără a fi vinovat. În acest sens, judecătorul i-a acordat acestuia daune morale de 2 milioane de euro, într-o cauză ce a vizat presupuse fapte de grup infracțional organizat și înșelăciune.
Prin urmare, omului de afaceri i-au acordat daune morale în valoare de 2 milioane de euro, motivând-se că sentința i-a schimbat viața.
În motivarea sa, judecătorul Daniel Fanel Stancu face trimitere la Josef K., protagonistul romanului „Procesul” de Franz Kafka, un personaj care se trezește arestat pe nepusă masă, fără ca nimeni vreodata să-i aducă la cunoștință vreo acuzație, iar în final este executat prin înjunghiere.
Motivarea judecătorului Stancu
„În speță, Tribunalul apreciază că privarea nedreaptă de libertate pe o perioadă de 324 de zile i-a adus reclamantului Nita Cristian Marius un real prejudiciu moral, care, pentru o reparație și satisfacție echitabilă, se impune a avea și un caracter substanțial, cuantumul de 2.000.000 Euro fiind apreciat și stabilit în raport de circumstanțele concrete ale vârstei sale, anvergura activității comerciale desfășurate în acea perioadă, vieții sale familiale, precum și creditul său moral și social de care se bucura anterior privării sale nedrepte de libertate.
Astfel, Tribunalul apreciază că reclamantul Nita Cristian Marius a suferit în mod real o adevărată tortură psihică, un șoc psiho-emoțional inimaginabil, în condițiile în care acesta s-a trezit că este arestat, exact ca celebrul personaj kafkian Josef K., fiind acuzat de săvârșirea unor infracțiuni de o extremă gravitate (asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, pentru care pedepsele erau foarte mari, de 20 de ani), fapte penale despre care nu a avut niciodată reprezentarea că le-ar fi putut săvârși sau de care ar fi putut fi învinuit, măsura arestării preventive dispusă în privința sa frizând absurdul, în contextul în care acesta nu făcuse nimic altceva decât să sesizeze organele de cercetare penală, prin plângere penală formulată împotriva reprezentantului legal al societății comerciale ce emisese acele file CEC fara disponibil bancar”, se arată în motivarea judecătorului.
Procuroarea sa încurcat în coduri
Înconcluzile puse la ultimul termen al procesului (din 6 septembrie 2021), procuroarea Natalia Cimpoeru de la PT Dolj i-a cerut judecătorului Daniel Stancu să ignore faptul că reclamantul a fost ținut în arest preventiv cu o zi în plus față de mandatul emis de către instanță.
Nelegalitatea acelei zile în plus a fost consfințită doi ani mai tarziu, în 2003, printr-o hotarare a Curții de Apel Pitești, după cum a arătat avocatul omului de afaceri.
Cu privire la acest aspect, procuroarea Cimpoeru a susținut că instanța nu ar trebui să se cramponeze de acea zi în plus, întrucât ea avea „caracter legal, încadrându-se în perioada de 5 zile prevazută de dispozitiile art. 47 din vechiul Cod penal”.
Problema este că procuroarea a făcut o confuzie: nu este vorba despre vechiul Cod penal, ci despre vechiul Cod de procedură penală. Și nu despre articolul 47, ci despre articolul 146 (în forma aflată în vigoare în anul 2001), potrivit luju.ro.