Haloul galactic care înconjoară Calea Lactee este alcătuit în principal din stele ce provin din coliziunea sa, petrecută în urmă cu 10 miliarde de ani, cu o galaxie care era de 600 de milioane de ori mai masivă decât Soarele, au anunţat miercuri oamenii de ştiinţă.
Astronomii încearcă de multă vreme să afle dacă galaxia noastră "s-a hrănit" din mai multe coliziuni cu galaxii mici sau a crescut în urma unui singur mare impact. Ciocnirile dintre galaxii nu sunt nişte "ciocniri" în sensul clasic ci mai degrabă nişte "întrepătrunderi", stelele implicate fiind suficient de îndepărtate una de alta încât este improbabil ca ele să se ciocnească între ele. În cursul unor astfel de evenimente însă se unesc găurile negre supermasive din centrul celor două galaxii, iar unele stele pot fi expulzate de jocul gravitaţiei şi aruncate în spaţiul intergalactic. Conform astronomilor, peste aproximativ 4 miliarde de ani Calea Lactee se va ciocni cu galaxia vecină Andromeda.
Pentru a verifica diversele teorii ce există pe această temă, astronomii au analizat datele recoltate de telescopul spaţial european Gaia, plasat pe orbită de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în 2013.
Acest satelit a cartografiat în 3D aproape 1,7 miliarde de stele din galaxia noastră şi, pentru cele mai multe dintre ele, a determinat distanţa lor faţă de Terra şi vitezele lor de deplasare prin spaţiu.
„Nu ne aşteptam ca cea mai mare parte dintre stelele care alcătuiesc haloul să aibă o origine comună. Ele formează un grup destul de omogen”, a explicat pentru AFP Amina Helmi, profesoară de astronomie la Universitatea Groningen din Olanda şi coautoare a acestui studiu publicat în revista Nature.
În plus, „semnătura lor chimică era în mod clar diferită de aceea a stelelor 'originare' din Calea Lactee”, a adăugat ea.
Cercetătorii au putut să reconstruiască în trei dimensiuni "sosirea" acestor stele în proximitatea galaxiei noastre de-a lungul timpului. „Vizionarea acestor videoclipuri în sens invers permite astronomilor să studieze felul în care galaxia noastră s-a format şi modul în care ea a evoluat”, a explicat Kim Venn, profesoară de astronomie la Universitatea Victoria din Canada, într-un comentariu asociat studiului.
Amina Helmi şi colegii ei au putut astfel să stabilească faptul că acel impact al Căii Lactee cu o altă galaxie s-a produs în urmă cu 10 miliarde de ani, la aproximativ 3,8 miliarde de ani după Big Bang.
Cercetătorii au decis să numească acea galaxie Gaia-Enceladus, un nume care face trimitere la telescopul lansat le ESA şi la un gigant din mitologia greacă, transmite Agerpres.