Mai multe jurnale de călătorie conţinând însemnări private ale lui Albert Einstein, publicate recent, dezvăluie că fizicianul teoretician avea concepţii rasiste şi xenofobe
Mai multe jurnale de călătorie conţinând însemnări private ale lui Albert Einstein, publicate recent, dezvăluie că fizicianul teoretician avea concepţii rasiste şi xenofobe, informează agerpres.ro
Scrise în perioada octombrie 1922 şi martie 1923, jurnalele documentează experienţele sale în Asia şi Orientul Mijlociu.
În acestea, Einstein face generalizări profunde şi negative, precum cele la adresa chinezilor pe care îi numeşte ''muncitori asidui, murdari şi obtuzi.
El a militat ulterior pentru drepturi civile în Statele Unite catalogând rasismul drept ''o boală a oamenilor albi''.
Aceasta este prima dată când aceste jurnale au fost publicate într-un volum de sine stătător, în limba engleză, lansat de Princeton University Press sub titlul ''The Travel Diaries of Albert Einstein: The Far East, Palestine, and Spain, 1922-1923''.
Einstein a călătorit din Spania până în Orientul Mijlociu trecând prin Sri Lanka, numită pe atunci Ceylon, şi a ajuns până în China şi Japonia.
Fizicianul a descris momentul când a acostat în Port Said din Egipt şi a întâlnit ''levantini de toate nuanţele... de parcă ar fi fost scuipaţi din iad'' care urcau pe nava sa pentru a-şi vinde bunurile.
De asemenea, el descrie timpul petrecut în Colombo din Ceylon (Sri Lanka) scriind despre oameni că ''trăiesc în pământ într-o mizerie şi o duhoare imensă şi fac sau au nevoie de puţine lucruri''.
Însă cele mai tăioase comentarii ale celebrului fizician se referă la chinezi. Potrivit unui articol publicat de The Guardian despre aceste jurnale, el descrie copiii chinezi ca fiind ''lipsiţi de spirit şi obtuzi'' şi spune că ''ar fi păcat ca aceşti chinezi să înlocuiască celelalte rase''.
În alte pagini, Einstein numeşte China ''o naţiune stranie, de tip turmă'', cu ''oameni mai degrabă roboţi'', apoi susţine că ''există o diferenţă foarte mică'' între bărbaţii şi femeile din China şi se întreabă în mod ironic de ce bărbaţii sunt ''incapabili să se ferească'' de atracţia feminină ''fatală''.
Celebru atât pentru mintea sa sclipitoare în domeniul ştiinţei cât şi pentru umanitarism, Albert Einstein, născut în Germania, a emigrat în Statele Unite în 1933, după ce venirea la putere a lui Adolf Hitler şi a Partidului Nazist, notează sursa citată. Fizicianul de etnie evreiască a descris rasismul drept ''o boală a oamenilor albi'' într-un discurs din 1946 susţinut la Universitatea Lincoln din Pennsylvania.
''Cred că multe comentarii ne uimesc fiind destul de neplăcute... mai ales ceea ce spune despre chinezi. Acestea contrastează oarecum cu imaginea publică a marelui umanitarist. Citirea şi compararea lor cu declaraţiilor lui publice cred că este destul de şocantă. Sunt făcute mai degrabă cu garda jos, el nu a intenţionat ca acestea să fie publicate'', a declarat Ze'ev Rosenkranz, editor şef şi director asistent al proiectului ''Einstein Papers Project'' de la Institutul de de Tehnologie din California.
În introducerea sa, Rosenkranz notează că este important de aflat mai multe despre modul în care un simbol al umanismului precum Einstein - a cărui imagine a fost utilizată în cadrul unei campanii a Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) cu sloganul ''Refugiatul nu vine doar cu o mână de lucruri personale în noua sa ţară. Einstein a fost un refugiat'' - poate fi autorul unor comentarii xenofobe despre oamenii pe care i-a întâlnit, scrie The Guardian.
''Răspunsul la această întrebare pare a fi foarte relevant în lumea de astăzi în care ura faţă de celălalt este atât de des întâlnită în atât de multe locuri din lume'', a mai scris Rosenkranz. ''Se pare că până şi lui Einstein îi era greu uneori să se recunoască în chipul celui de lângă el'', a adăugat editorul cărţii.