Descoperă din revista Evenimentul Istoric imaginea de ansamblu a anilor ’80, Nicolae Ceaușescu: Președinte, dictator și semizeu!

Noul număr al revistei Evenimentul Istoric oferă o imagine completă a României anilor ’80, periodă în care se începe conturarea imaginii lui Nicolae Ceaușescu.

Totodată, în paginile revistei cititorii pot afla mai multe despre secretele insurecției armate din 23 august 1944 și maniera în care s-ar fi schimbat soarta României, dar și misterul dispariției lui Mihail Sadoveanu. 

Revista Evenimentul Istoric este disponibilă la rețelele fizice de difuzare a presei și prin comandă online pe www.edituradecarte.ro

Descoperă imaginea lui Nicolae Ceaușescu: Președinte, dictator și semizeu în România anilor ’80

În jurul anilor ’80 a început ascensiunea imaginii unui supra-om, ce a lui Nicolae Ceaușescu în propaganda și arta oficială. Există indicii care arată că acest fenomen a început înainte de anii ’80, printr-o „manipulare mistică” a maselor – formarea unei aure de mister în jurul liderilor comuniști și a unei aure de sacralitate  în jurul preceptelor. Nici liderii nu puteau fi contestați, pentru ca erau aleșii istoriei, nici doctrina, care era mai presus de oameni. 

După cum a specificat Tiberiu Troncotă în cartea “Romania Comunistă”, propaganda și cenzura, sacralizarea doctrinei și înăbușirea oricărei dezbateri critice în jurul acesteia au lăsat drum deschis divinizării conducătorilor. Această slăvire a liderului ar fi constituit, la nivel teoretic, un dublu sacrilesgiu, atat față de Marxism cât și față de crestinism, dacă nu ar fi fost tratată doar ca un artificiu retoric  menit să îi atragă bunavoința. 

Cum au evoluat lucrurile și maniera în care se trece de la mitologizare către o venerare de proporții religioase, aflați din paginile revistei Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.edituradecarte.ro 

Află secretele insurecției armate din 1944. Soarta României putea fi alta?

23 august este o dată importantă în istoria universală. Pe 23/24 august 1572 a avut loc sângeroasa „Noapte a Sfântului Bartolomeu”, la 13/23 august 1595, Mihai Viteazul se înfrunta la Călugăreni cu otomanii. La 23 august 1939, începea sfârşitul pentru România Mare: funestul Pact Ribbentro-Molotov care aprindea fitilul butoiului cu pulbere al celei de-a doua conflagraţii mondiale. 

Cine a vrut să se legitimeze la 23 august? Paradoxal, nu doar comuniştii. Evident ei au dus legitimarea la punctul cel mai înalt, transformând sărbătoarea în sărbătoare naţională. După ei, reprezentanţii partidelor istorice, monarhiştii, regaliştii, inclusiv suporterii MS Regelui Mihai I. Evident, nu doar comuniştii, ci şi monarhiştii au căutat să îşi atribuie rolul actului de la 23 august. În ultimii aproape 30 de ani, membrii rezistenţei anticomuniste au căutat să arate că 23 august a fost o „trădare naţională” şi că, de fapt, atunci ar fi început lupta lor. Că, de fapt, la 23 august 1944 ar fi început comunizarea, înrobirea României.

Cum au decurs lucrurile și care a fost însemnătatea evenimentelor descoperiți în articolul pe larg al revistei Evenimentul Istoric.

Descoperă secretul dispariției lui Mihai Sadoveanu

Moartea scriitorului Mihail Sadoveanu a fost și ea trecută mulți ani la „capitolul morților de bătrânețe”. Oficial și azi se știe că marele scriitor ar fi murit din cauza unui infarct miocardic.  Numai că publicistul Gabi Gomboș a arătat într-un articol faptul că scriitorul Mihail Sadoveanu ar fi murit la 19 octombrie 1961, în trenul de Iași, lovit în cap de o piatră, cu unele simboluri secrete și nu la reședința sa de vacanță așa cum scrie în biografiile oficiale. 

Detaliile complete ale dispariției, aflați din paginile revistei Evenimentul Istoric, care poate fi achiziționată prin comandă online direct pe www.edituradecarte.ro dar și de la punctele de difuzare a presei.

Pentru toți cititorii interesați și pasionați de istorie, Evenimentul Istoric a lansat și canalul de youtube cu același numele pe care îl găsiți aici, canal pe care puteți urmări materiale video la fel de interesante ca cele prezentate în paginile revistei.