Cel puţin 3.000 de posturi de medici şi zeci de mii de posturi de asistenţi sunt deficitare în sănătate. Cererile spitalelor pentru angajări nu au trecut de minister.
Tragedia de la Maternitatea Giuleşti, unde doar o asistentă se ocupa de Secţia de Terapie Intensivă când ar fi trebuit să fie cel puţin două, a readus în discuţie numărul mare de posturi din sănătate care nu sunt ocupate în acest moment. Orice post care se eliberează se blochează. Din calculele organizaţiilor profesionale ale medicilor şi asistenţilor rezultă că personalul deficitar este de ordinul zecilor de mii.
Reprezentanţii Maternităţii Giuleşti susţin că au făcut cereri la Ministerul Sănătăţii (MS) pentru a li se permite să angajeze oameni pe posturile libere, inclusiv la neo-natologie, însă nu au primit niciun răspuns. Cererile în cauză nu au ajuns la cei care ar fi putut lua o decizie favoribilă, respectiv Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe, ci au rămas la MS.
Promisiunea ministrul sănătăţii că vor fi deblocate posturile care reprezintă urgenţe nu este suficientă, spun experţii, iar în multe specialităţi nu se vor mai găsi cadre medicale care să se înscrie la concursuri.
Am avea nevoie de un număr dublu de medici
În acest moment, în sistemul de sănătate românesc lucrează mai puţin de 50.000 de medici (fără stomatologi) şi circa 130.000 de cadre medii.
"Avem 1,9 medici la mia de locuitori, iar media europeană este de 3,6 medici la mia de locuitori. Deci am avea nevoie de un număr dublu. După normativele Ministerului român al Sănătăţii sunt cel puţin două-trei mii de posturi de medici care nu sunt acoperite", afirmă preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae.
Medicul spune că o deblocare a posturilor în sănătate doar pentru urgenţe şi ATI este insuficientă. "Este o cârpeală şi nu rezolvăm nimic. Pacienţii ajung în Urgenţă şi apoi cine se mai ocupă de ei? De ani buni semnalăm lipsa de personal însă abia acum s-au trezit să deblocheze posturi din cauza unei tragedii. Dacă pentru fiecare specialitate, să poţi rezolva o problemă esenţială, e nevoie de o tragedie, atunci ne merităm soarta", adaugă preşedintele CMR.
În privinţa cadrelor medicale medii, deficitul este mult mai mare. "Sunt necesare zeci de mii de posturi pentru asistenţi în toată ţara pentru a asigura necesarul de urgenţă în spitalele din România", spune Gheorghe Georgescu, fondator al Ordinului Asistentelor şi Moaşelor din România.
Angajările sunt posibile în anumite condiţii
În situaţii speciale, se pot angaja cadre medicale însă procedurile sunt anevoioase. Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că la ei nu ar fi ajuns niciun fel de solicitare legată de angajarea de personal medical pentru Maternitatea Giuleşti.
"Ministerul Muncii nu a primit din partea Ministerului Sănătăţii un Memorandum privind angajarea de personal medicalasistente, pentru Maternitatea Giuleşti din Bucureşti", potrivit directoarei de comunicare Adriana Nedu.
Reprezentanţii ministerului susţin că ultimul memorandum primit de la Ministerul Sănăţii a fost aprobat în luna martie 2010. Acest document a modificat memorandumul iniţial, aprobat în februarie 2009, care le dă dădea dreptul să organizeze "concursuri/ examene pentru ocuparea posturilor vacante de medici din unităţile sanitare publice de către medici specialişti şi medici rezidenţi ultimul an", au explicat reprezentanţii ministerului.
Oficialii de la Finanţe susţin că nici ei nu au primit vreo solicitare de suplimentare a personalului medical, însă "ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vacantează după data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget". (Au contribuit Ana Bâtcă, Oana Crăciun) "Dacă pentru fiecare specialitate medicală, să poţi rezolva o problemă esenţială, este nevoie de o tragedie, atunci ne merităm soarta." VASILE ASTĂRĂSTOAE, preşedinte Colegiul Medicilor din România
DECLARAŢII PENTRU PROPRIA IMAGINE
Cseke şi Oprescu, ping-pong cu demisiile lor şi ale şefilor de la Giuleşti
Şefii maternităţii, suspendaţi temporar
Cseke i-a cerut, în schimb, primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să demită conducerea Spitalului "Panait Sârbu" (Giuleşti). Motivul invocat de acesta: "Din 2008, maternitatea se află în administrarea şi sub managementul Primăriei Bucureşti, astfel că singura posibilitate de analiză, sancţionare şi revocare a managementului aparţine re pre zentanţilor mu nicipalităţii".
În replică, viceprimarul Capitalei, Victor Iovici, a explicat că municipalitatea nu poate demite conducerea spitalului deoarece nu a încheiat niciun contract cu echipa managerială. "Spitalul era condus în baza unui contract de management încheiat cu Ministerul Sănătăţii, care a expirat însă", a explicat Iovici.
"Am luat în calcul încă de ieri să cer demisia întregii conduceri a Maternităţii Giuleşti. Consider că cine greşeşte trebuie să plătească, dar principala mea preocupare, ca primar general şi ca medic, este ca acest gen de situaţii să nu se mai repete", susţinea, ieri, în jurul orei 17.00, edilul-şef al Bucureştiului.
După numai o oră, Sorin Oprescu a revenit şi a transmis prin intermediul viceprimarului Iovici că "a suspendat echipa managerială de la Maternitatea Giuleşti până la finalizarea anchetei conduse de procurorii Parchetului General".