Timp de doua ore, europarlamentarii au exprimat pozitii pro si contra expulzarilor, pe fondul unei pozitii neutre a lui Frattini.
Parlamentul European voteaza joi rezolutia privind decretul italian de expulzare a imigrantilor periculosi. Votul va indica daca aceasta lege contravine sau nu regulilor europene ce garanteaza dreptul cetatenilor Uniunii Europene la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre (Directiva 2004 - 38 - CE).
Daca legislativul european va sanctiona prin vot decretul, aceasta reactie va reprezenta mai mult o presiune asupra guvernului italian, menita sa o echilibreze pe cea a opiniei publice italiene. Practic, votul Parlamentului European nu are alte efecte juridice.
Decretul italian a fost adoptat de executivul de la Roma ca urmare a „cazului Mailat” si, dupa cum sustin autoritatile de la Bucuresti, ar putea fi aplicat discriminatoriu la adresa romanilor prezenti in Peninsula.
Frattini, intre ciocan si nicovala
Comisarul european pentru Justitie, Securitate si Libertate, Franco Frattini, a prezentat aseara in plenul Parlamentului European pozitia Comisie Europene fata de decretul italian. O pozitie deocamdata neutra. Desi a fost notificata de pe 7 noiembrie de Italia, Comisia Europeana se abtine pana cand parlamentul de la Roma va ratifica legea. Cetatenii straini care se simt discriminati de autoritatile din Peninsula se pot adresa justitiei italiene si, daca nu-si gasesc dreptatea, pot merge la Curtea Europeana de Justitie.
Prezentarea pozitiei CE a constituit un bun prilej de ping-pong politic: multe declaratii menite sa ilustreze ipocrizia politica prezenta in spatiul legislativului european.
„Felul in care faceti politica pornind de la aceasta tragedie nu va va aduce un post de ministru in noul guvern italian”, l-a avertizat Martin Schultz, seful socialistilor europeni, pe Frattini. In replica, italianul a aratat ca acestea sunt „comentarii nejustificate si nepotrivite”. „Primarii oraselor din Italia s-au aratat inca de pe 19 mai ingrijorati de cresterea alarmanta a criminalitatii in localitatile pe care le administreaza”, a mai precizat Frattini.
Se negociaza fiecare vot
Dupa citirea declaratiei si luarile de cuvant in plen - printre cei care au pledat cauza romanilor s-au aflat si Marian Jean Marinescu (PD), Adina Valean (PNL) si Adrian Severin (PSD) - urmeaza negocieri aprige pe votul final. Oficial, ultimele dezbateri intre grupuri vor avea loc astazi, la pranz.
Vor fi depuse amendamente si apoi se va trece la vot. Daca socialistii, liberalii si verzii din PE si-au experimat deja atitudinea critica la adresa decretului, nu acelasi lucru se poate spune despre numerosul grup al popularilor europeni.
REPREZENTARE
Convocati la vot
Membrii romani ai Parlamentului European (PE) s-ar putea prezenta in numar mare la votul pe „rezolutia Frattini”, care se va da miercuri sau joi. De altfel, Titus Corlatean, secretar general al PSD, ne-a declarat ca toti actualii parlamentari europeni ai PSD sunt chemati sa vina la vot. Ieri, in PE se aflau o parte dintre deputatii romani, printre care Adrian Severin (PSD), Vasile Dancu (PSD), Dan Mihalache (PSD), Cristian Diaconescu (PSD), Alexandru Athanasiu (PSD), Adina Valean (PNL) si Marian Jean Marinescu (PD).
Romanii in Italia Numaratoare. Institutul National de Statistica al Italiei a anuntat, pe 3 noiembrie, ca pe teritoriul italian s-ar afla peste 342.000 de romani, dintr-un total de 2.938.922 de cetateni straini. Acestora li se adauga, potrivit estimarilor, alti 300.000 de romani cu statutul de rezidenta in curs de reglementare.
Expulzari. Leonardo Muraro, presedintele provinciei italiene Treviso, a anuntat expulzarea a 40 de cetateni romani. „Este vorba de indivizi periculosi care trebuie evacuati cat mai rapid din comunitatile noastre”, a explicat el.
Vizita. Ministrul roman al justitiei, Teodor Chiuariu, s-a intalnit ieri, la Torino, cu reprezentanti ai asociatiilor de romani din Italia carora le-a sugerat sa infiinteze „un partid politic si sa aiba candidati la alegerile locale”. El a adaugat ca momentan nu are „semnale ca s-ar produce abuzuri” sau ca „masurile autoritatilor italiene ar fi disproportionate fata de scopul urmarit”.