Până pe la sfârşitul anilor '90, cârciumile din Bucureşti, cu rare excepţii, aveau un meniu tern. Astăzi dacă vrei să mănânci ca la Paris, Moscova sau Salonic ai de unde alege. Şi face toţi banii!
Până de curând, românii, când ieşeau la restaurant, comandau vreo câteva feluri de mâncare. A fost greu de scăpat de metehnele rămase după anii de foamete din regimul comunist. Cum să-l înveţi pe românul hămesit că mai există şi altceva decât clasica ciorbă de burtă şi ancestrala ceafă de porc cu cartofi prăjiţi şi salată de varză? Sau că există şi altceva în afară de papanaşii naţionali? Cârciumi cu eternele feţe de masă cu pătrăţele şi tacâmuri pe care trebuia să le ştergi cu şerveţelul.
Dacă n-au reuşit secole de-a rândul să ne transforme în paşalâc, turcii ne-au cucerit rapid cu săţioasa şaormă cu de toate. Iarăşi, greu de convins cetăţeanul nostru că există mâncăruri pe care le poţi savura şi altfel decât în picioare, aşteptând tramvaiul. "Evenimentul zilei" şi-a propus să vă invite, în fiecare sâmbătă, într-o lume nouă, cea a restaurantelor cu specific naţional. Acolo unde găseşti atât preparate tradiţionale, cât şi noutăţi gastronomice. Restaurante unde ambianţa contează la fel de mult cu ce ţi se pune în farfurie. Localuri în care, oricât de sătul ai fi, tot ţi-ai dori să le treci pragul. Şi unde nu-ţi laşi tot salariul când ţi se aduce nota!
"Torna Fratre", cârciuma unde te întorci!
O idee năstruşnică a avut-o un crâşmar îndrăgostit de istoria naţională. A deschis, acum un an, pe Tunari nr. 34, în Capitală, o cârciumioară cu nume ciudat: "Torna Fratre". Rezonanţa bizantină a îndemnului o simţi când deschizi meniul. Omul a strâns o sumă de preparate ale românilor atât din interiorul graniţelor, cât şi de la conaţionalii noştri din diaspora apropiată. "Am vrut să fie un restaurant românesc, care să cuprindă varietăţile culinare ale românilor din ţările din jur: aromâni, istroromâni, meglenoromâni, basarabeni sau timoceni", explică amfitrionul Aurel Pascu. Pereţii sunt tapetaţi cu fotografii în care apar în costume naţionale atât olteni, moldoveni sau bănăţeni cât şi românii din jurul ţării.
"Cavarma de raţă", colţunaşi cu hribi şi "Chiperchi"
O idee bună a fost să debutăm cu Chiperchi, de sorginte machidonească. Un sufleu de legume cu iaurt, legume, brânză de oaie cu usturoi, cremos ca o frişcă proaspătă. Face banii, adică 16 lei. L-am asezonat cu colţunaşi cu smântână şi hribi, să nu-i supărăm pe fraţii de peste Prut, şi ăştia la 22 de lei. Ca fel de bază am optat pentru o "Cavarma de raţă". O pulpă de raţă crocantă la exterior şi fragedă pe os, cu mămăliguţă şi mujdei. Pare banal, până auzi că răţoiul a fiert şase ore în untură, la foc mic, direct pe grătar, să se moaie. Apoi, carnea băgată într-un butoiaş de lemn, cu tot cu untură, stă la rece cam cinci zile până să ajungă în farfurie, după ce s-a mai perpelit o dată la foc iute. Cum fac momârlanii din Valea Jiului sloiul de oaie! O bombă calorică de 35 de lei, da' nu mănânci aşa la fiecare prânz.
"Reţeta e de la meglenoromânii din munţii Epir!", te deşteaptă cârciumarul. De la istroromânii din Croaţia am gustat un "Brodet de peşte", un mix de peşte de apă dulce şi de mare, tras la tigaie cu niscaiva ceapă şi acoperit cu roşii, pătrunjel şi salvie. Am identificat şalău, păstrăv şi doradă, başca niscaiva moluşte. La aspect arată ca o plachie, dar gustul e de pe malul Adriaticii! 27 de lei nu e un capăt de ţară! Finalul a fost asigurat, apoteotic, de nişte clătite buzoiene cu miere şi nucă. Noroc cu Jidveiul rece, că dădeam în dischinezie biliară! Una-peste alta, localul e unul unde mergi să petreci cu prietenii, nu neapărat unul unde să ieşi cu amanta. Şi unde te întorci, frate!
"Mi-am dorit un local cu preparate din toate regiunile din Balcani unde trăiesc români" AUREL PASCU, cârciumar la "Torna Fratre"
"La Zavat", perfect pentru siluetă
Taverna pescărească grecească de pe Popa Nan nr. 16, pe lângă Foişorul de Foc, e locul potrivit pentru un prânz de afaceri sau o cină romantică. Mai puţin în weekend, când "La Zavat", cârciumioara cu 14 mese, se transformă într-un restaurant familial, ce-ţi dă senzaţia de petrecere cu copiii la grădiniţă.
La taverna "La Zavat", până la grill-urile de peşte proaspăt, un borş de sturion e ca un pasament gastric
Antreul l-am hotărât din prima: creveţi traşi la tigaie în sos de usturoi şi lămâie. 42 de lei porţia, dar se poate împărţi la doi inşi dacă mai vrei şi altceva. Cum ar fi calamarul la grătar umplut cu feta şi roşii, cu sos de lămâie. Borşul de sturion, la 17 lei bolul, a fost o alegere inspirată pentru un adult flămând. Carnea de păstrugă ţi se topeşte în cerul gurii şi parcă ardeiul iute e o blasfemie! Cum ambianţa îţi e asigurată de muzică grecească, te poţi arunca şi la o brânză halloumi la grătar sau o "Spanakopita", plăcinta cu spanac grecească, ca liant pentru felul de bază care, dacă te-ai săturat de peşte, poate fi "Arni fricasse", o tocană de miel cu salată verde. Dar am zis să fim consecvenţi şi a treia încercare a fost "Saganaki", tot o tocană, dar cu midii, creveţi, ceapă, ardei gras, roşii, chili şi alte alea, servită într-un bol după ce a fost ţinută la cuptor o ţâră, învelită în feta. Mare grijă să nu te arzi când o guşti! Grill-urile, mai toate la 40 de lei, de doradă, lup de mare, chefal, barbun, calcan, somn, şalău şi, mai ales, sardine proaspete, sunt la mare căutare din ce s-a văzut pe la alte mese. Mai ieftin e păstrăvul şi cel mai scump, fileul de calcan: 58 de lei.
La desert, ţi-e limpede că sutele de ani de ocupaţie turcească au lăsat urme în farfuria grecilor. Kataiful şi baklavlele, ambele la 15 lei, te întorc în timp. Decoraţiunile cu specific marin: timone, ancore, hărţi maritime, peşti balon şi arici de mare, mobilierul oarecum rustic, de autentică tavernă, îţi deschid apetitul pentru un uzo scos de la congelator, în combinaţie bărbătească cu "retsina", vinul cu aromă de răşină. Un local de cursă lungă!
"E un restaurant de familie! Şi angajaţii îi am de la început. E o afacere susţinută de pasiune" DANIELA NETCU, patroana tavernei "La zavat"
Votcă, borş şi caviar la Tchaikowsky
Singurul restaurant rusesc, Tchaikowsky, e în Centrul Vechi, pe Nicolae Tonitza nr. 13. Mobilierul şi lambriurile de lemn, fotografiile de epocă cu Piotr Ilici, matrioştile, samovarul şi tablourile superbe te fac ca un nobil rus în gubernia sa. Spui Rusia, zici votcă! Găseşti clasica Russian Standard de 25 de lei şi exclusivista Beluga, la 45 de lei cinzeaca. Lipsesc, însă, Stolichnaya, Moskowskaya şi dura Sibirskaya. Începi cu o votcă şi bruschete cu caviar de Caspica, de 18 lei şi clătite cu icre de Manciuria, la 45. Preţul zonei! Slănina cu pâine neagră şi usturoi mai cer o votcă! La fel, Silotka, hering marinat cu ceapă verde!
Fără votcă, o masă la un restaurant rusesc n-are niciun farmec. Dacă sunt şi rusoaice, cu atât mai bine!
"Salata Suba, tot cu hering marinat, morcov, sfeclă, maioneză şi ou vinela pachet cu un Russian Standard Platinum!", te îmbată cu vorbe managerul basarabean Sergiu Lefter. Olga, bucătăreasa, te îmbie cu borşul rusesc cu sfeclă roşie şi carne de porc sau vită, la 15 lei strachina. "Merge la mahmureală! Ca zeama moldovenească de pui cu tăieţei! În weekend e nonstop, să-i ofer omului, o variantă la şaorma!", e inventiv conaţionalul.
Ruşii serioşi, la felul doi, se aruncă la şaşlâc, frigăruia de porc, vită sau pui servită tradiţional cu varză şi mazăre. Rafinaţii, la cotletul de berbec caucazian cu garnitură de orez stropit cu unt topit. Scumpuţ, la 75 de lei. Modeste, la 35 de lei, sunt pârjoalele Tiraspol. Se mai cere o cinzeacă şi eşti gata pentru "Pelmeni", celebrii colţunaşi cu carne, sau pentru clasicele torturi Medovîi sau Napoleon, ultimul asemănător cremşnit-ului. După aia poţi să întrebi unde-i uşa. Că n-o mai vezi!
"Am crescut cu majoritatea preparatelor. Sunt ruseşti, dar şi moldoveneşti sau ucrainene!"
SERGIU LEFTER, manager la Tchaikowsky
CITIŢI ŞI:
- EXPLOZIA DIN CENTRUL ISTORIC! O distracţie de miliarde în inima Capitalei | VIDEO
- A venit în România să gătească... molecular! "Olandezul zburător" - bucătarul sofisticat căsătorit cu o româncă
- Cel mai scump BORDEI din lume. Un MILIONAR îşi face casă de LUX în PĂMÂNT. Piscină, sala de forţă, spaţiu de distracţii
- Ce bunătăţi mănâncă musulmanii de Ramadan?
- ANAT vrea legalizarea bacşişului. Tu eşti de acord ca nota de plată să conţină şi bacşişul?