Deşi inspectoratele şcolare nu încurajează instituţia „elevului de serviciu“, copiii, părinţii şi profesorii închid ochii la această formă de chiul motivat.
Elevii abia aşteaptă ziua în care sunt de serviciu pe şcoală. Pentru câteva ore sunt mâna dreaptă a profesorului de serviciu, trec în condică vizitatorii instituţiei, transmit mesaje, interzic intrarea colegilor în cancelarie şi, cel mai important, nu merg la cursuri. În plus, sunatul pentru pauze este reglat în funcţie de ceasul copiilor, care oricum ticăie în favoarea lor.
În fiecare instituţie de învăţământ s-a format şi o mică „mafie“ a serviciului pe şcoală, astfel că elevii care nu vor să-şi îndeplinească această îndatorire, ci să meargă în schimb la ore, sunt înlocuiţi, la cerere, cu cei mai puţin interesaţi de şcoală. Asemenea fondului clasei, serviciul pe şcoală este considerat inutil de părinţi, acceptat cu bucurie de copii şi consimţit de profesori. „E mişto!“
„N-am făcut până acum, dar ni s-a spus că o să facem. E mişto! Facem anunţuri la clase, sunăm de intrare şi de ieşire şi nu ne pune nimeni absenţe“, defineşte conceptul o liceeană de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, la ieşirea din librăria de lângă şcoală. Purtătoarea blondă a trei cercei într-o ureche şi a ghiozdanului lăsat pe un umăr ştie că nu greşeşte dacă vorbeşte în numele tuturor colegilor ei: „Ne place să facem de serviciu“.
Şi elevii de gimnaziu sunt încântaţi că sunt de serviciu, nu neapărat că lipsesc de la ore, ci că le sunt de folos profesorilor. „Noi nu lăsăm pe toată lumea să intre în şcoală, pe cei care intră îi trecem într-o condică, facem anunţuri la clase. E interesant şi ne place“, spune o elevă de clasa a V-a de la Şcoala Generală nr. 81, consimţind că oricum le vine rândul cam greu, abia la două luni.
Chiar dacă nu văd eficienţa prezenţei copiilor la intrarea în şcoală, părinţii sunt îngăduitori.
„Şi eu am făcut pe vremea mea de serviciu. Oricum, eu îţi demonstrez că intru în şcoală cu tot cu portar şi cu tot cu elev de serviciu. Ei n-au nicio autoritate şi mai pierd şi orele. Pierd vremea degeaba, e ca o chiu langeală“, spune Felicia Lazăr, aşteptând pe o bancă, la soare, să-şi ia copilul de clasa întâi de la şcoală. Consideră că serviciul la licee poate avea efectul dorit. „Dacă ar fi mai mari şi s-ar pune problema drogurilor sau a bătăilor, cred că elevii de serviciu ar afla mai uşor şi ar putea să anunţe pe cineva“, crede femeia. Să fie linişte în şcoală
Conducerile şcolilor sunt mândre că reu şesc să menţină ordinea cu ajutorul ele vilor. „Trebuie să vedeţi ce linişte e la noi. Chiar acum am vorbit cu nişte fetiţe de serviciu care făceau teste la geografie. Elevii comunică între ei, nu pierd nimic de la ore“, este convinsă Mihaela Marco vici, directorul adjunct al Şcolii Gene rale nr. 81.
Nici la liceu nu se consideră că serviciul pe şcoală ar periclita pregătirea elevilor, mai ales că un copil ajunge să fie de serviciu o singură dată pe an. „Rolul lor este bine precizat. Trebuie să stea cineva care cunoaşte persoanele din şcoală şi îi poate îndruma pe cei care nu cunosc şcoala“, explică directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul“, Sever Popa.
REGULAMENT
Îndatorire doar pentru profesori Serviciul pe şcoală al elevilor este menţionat în regulamentul de ordine interioară al şcolilor, dar intră în contradicţie cu regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. În acesta din urmă, excepţiile pentru care sunt motivate absenţele elevilor sunt: îmbolnăvirea, depistarea unei boli contagioase în familie sau alte „cazuri de forţă majoră, dovedite cu acte legale“. Chiar dacă nici reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) nu încurajează serviciul pe şcoală pentru elevi, ci doar pentru profesori, şcolile au totuşi libertatea de a opta pentru astfel de atribuţii pentru „învăţăcei“, în virtutea unei tradiţii moştenite. „Fiecare unitate de învăţământ are un regulament intern care vizează serviciul pe şcoală pentru cadrele didactice, dar, evident, pot face şi copiii. Totuşi, trebuie făcut în aşa fel încât să nu lipsească elevii de la ore, iar paza este asigurată evident de firmele de pază. Dacă există situaţii de conflict de exemplu, pe coridoare, trebuie să intervină un profesor, nu un copil“, spune purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu.