De 30 de ani, nu ridică nasul din insecte. Le creşte cu grijă şi le prelucrează cu spor la subsolul casei, iar leacurile le vinde în cabinetul său Insect-Farm din Bucureşti şi în câteva farmacii din ţară. Mircea Ciuhrii, virusolog român şcolit la Moscova, spune că proteinele din insecte au proprietăţi unice, iar formula după care a reuşit să le extragă şi să le încorporeze în poţiuni şi pastile, doar de el ştiută, este autorizată şi brevetată la Geneva.

Mii de bolnavi au scăpat de negi, micoze, bătături, varice, dar şi de hepatite B şi C, după ce au făcut cură cu gândaci. Printre ei, şi celebrităţi ca Ion Iliescu, Gheorghe Zamfir, mari actori şi interpreţi. Preţurile medicamentelor sunt fără concurenţă: cele mai scumpe ajung la 200 de lei.

A descoperit întâmplător că fluturii fac bine la piele

Biroul cercetătorului din zona Dacia este ticsit de tratate cu fluturi şi gândaci pe copertă, în vitrină stau zeci de cupe de la saloane de inventică, iar pereţii sunt tapetaţi cu poze de tip "înainte şi după" de la pacienţi lecuiţi.

Medicul Mircea Ciuhrii a început cercetarea în domeniul insectelor în 1967, la Chişinău, într-un institut de protecţia mediului, subordonat Moscovei. Pe atunci, le studia în alt scop. "Creşteam insecte în laborator, le infectam virusuri, iar când se înmulţeau în natură, provocam o epidemie şi le omoram fără poluare", povesteşte doctorul.

În timpul manipulării, a observat un fenomen ciudat: că pielea de pe degete începuse să i se subţieze. Așa că a început să le studieze mai intens, descoperind în gândaci şi musculiţe un potenţial medical incredibil. "Proteinele din insecte nu se mai găsesc în alte fiinţe vii. Sunt enzime şi polizaharide tipul keratinelor, care ajută la absorbţia negilor, bătăturilor, aluniţelor, dar au şi efect antiviral, antifungic şi antireumatic. Adică sunt bune pentru hepatite, micoze şi boli articulare", explică dr. Ciuhrii.

În euforia primelor descoperiri, planul lui a fost să transforme institutul pe care îl conducea în institut farmaceutic internaţional, însă a intrat în conflict cu autorităţile ruseşti. În 1996, s-a întors în România şi s-a privatizat.

"Nu înţeleg repulsia, substanţele se extrag doar din larve sterile"

De cum intri în laborator, te păleşte un damf de gândaci striviţi, cu care te înveţi repede. Insectele sunt aşezate pe căprării: larvele şi pupele gândacilor (a treia fază de dezvoltare) mişună în tărâţe şi mălai, în caserole colorate şi etichetate, iar fluturii maturi dau din aripi în borcane de 800 de grame.

Într-o altă cameră, muştele sunt închise în cutii asemănătoare stupinelor, iar câteva zburdă libere. Insectele trăiesc şi se înmulţesc în condiţii septice, temperatura şi umiditatea sunt atent controlate. Repulsia oamenilor nu este întemeiată, încearcă să ne lămurească medicul, în timp ce agită un borcan cu fluturi. "Ele au patru faze de dezvoltare-ou, larvă, pupă şi adult. Compoziţia chimică li se schimbă de la o fază la alta. În general, extragem substanţa activă din insecte când sunt în faza de larve sau pupă, perfect sterile", detaliază cercetătorul.

Modul de fabricare, la fel ca în cazul medicamentelor obişnuite

În camera alăturată, două angajate aleg larvele şi pupele din castroanele cu mălai ca şi cum ar scoate fire din pulover cu igliţa. Odată curăţaţi, viermişorii sunt trecuţi printr-un storcător care arată ca o maşină de tocat carne, până rămâne din ei doar un suc plin de substanţă activă. Sucul e pus la zvântat, iar substanţa uscată care rămâne e analizată şi apoi încorporată în medicamente, creme şi loţiuni, printr-o tehnologie asemănătoare celei prin care se produc şi medicamente de sinteză obişnuite.

"Nimeni în lume nu a mai studiat compoziţia moleculară a insectelor atât de bine încât să poată utiliza substanţele în industria farma. Tehnologia de extracţie trebuie să fie exactă. De exemplu, o proteină există în forma de care am eu nevoie doar 4-6 ore în organismul insectei, apoi nu-mi mai e de folos", ţine să specifice dr. Ciuhrii.

200 de lei
costă cel mai scump produs din "insectar"- un medicament care tratează heptitele B şi C. Unguentele pentru hemoroizi ajung la 30 de lei, iar cremele, şampoanele şi alte cosmetice costă puţin peste 20 de lei

PRODUSE

"Bestseller-ul"  e pe bază de gândaci

Mircea Ciuhrii are 50 de preparate biologice, patentate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii.

  • Primul medicament a fost Kerato-Liz, obţinut din fluturi, care a avut un succes teribil în tratarea keratitelor, negilor, alu­niţelor în toată lumea. Produsul s-a vândut ca pâinea caldă şi cu banii obţinuţi din vânzarea lui a reuşit să-şi cumpere casa în care locuieşte acum cu familia şi unde şi-a făcut laboratorul şi cabinetul de consultaţii.
  • Următorul "best-seller" a fost Hepatito-Liz, obţinut din gândaci, medicamentul care se vinde în continuare cel mai bine şi despre care medicul spune că scade cu 60% concentraţia virusului B şi cu 40% , virusul C. Tratamentul pentru hepatite durează, în general, un an, însă medicul spune că sunt cazuri când viremia scade şi în 2-3 luni. Tratamentul lunar costă 200 de lei.
  • Din muşte face medicamente vasodilatatoare cu care se tratează afecţiunile circulatorii (arterite, varice, neuropatii provocate de diabet).
  • A pătruns şi în industria cosmetică: şampoane pentru volum, antimătreaţă, creme antirid, antiacneice şi anti-rozacee (fiecare în jur de 20-30 lei)

"Proteinele din insecte nu se mai găsesc în alte fiinţe vii, dar nimeni nu a reuşit să le încorporeze în medicamente. Am vindecat cu ele mii de oameni de negi, aluniţe, bătături, hepatite B şi C, micoze, varice şi boli circulatorii."
ACAD. DR. MIRCEA CIUHRII, inventatorul pastilelor din insecte