Mieii se vând cu 24-25 de lei kilogramul. Cei mai apreciați sunt țurcanii de Bechet
Agitație mare în „Târgul de Miei” de la Apărătorii Patriei din Capitală, dar majoritatea vizitatorilor doar căscau gura, ca la Zoo, la mieluții și iezii din țarcuri. Care țarcuri erau mai mult de jumătate erau goale, că oierii din Sibiu n-au mai dat ghes să-și vândă cârlanii la București. „E criză de bani, că n-are lumea...”, se lamentează Ionel Almăjan, cioban bătrân, de 62 de ani, care și-a adus animalele de la Bechet, județul Dolj. În trei zile am dat șase miei și trei iezi, cam la 15 lei în viu și 24-25 de lei kilu’ tăiat! Poate de marți-miercuri încolo o să fie mai mulți cumpărători!”, se încruntă moșul. Lângă el e fiu-său, cu propriul țarc. Stă mai bine: „De miercuri, am dat douj’ de bucăți, toți țurcani de la noi, de la Bechet. Recordul l-a bătut Iulian Râcu care, în trei zile a reușit să mărite 18 mieluți. Doar că el are și metiși, rezultat al încrucișării cu o oaie bulgărească cu lâna scurtă și ceva mai grasă ca ale noastre.
2.100 de lei pe un țarc de șase metri pătrați
Cel mai supărat e un nene din Dobroiești, Teleorman care are țarcul plin de carabași, niște miei cu blana maronie, care se vând cam cu un leu mai mult la kilogram. Când e întrebat cum îi merge afacerea se umple de nervi: „Ia mai plecați de-aici cu vrăjelile... Am dat zece mii cam un milion de oi!”. Apoi, își trosnește mâinile supărat pe viață. Mitică Drăniceanu, de 58 de ani e supărat și pe piețari: „Cum să lăsăm la preț când ne jecmănesc ăștia, Am dat 21 de milioane de lei vechi pe țarcul ăsta de trei pe doi metri!”. Cu toate văcărelile cibanilor, lumea cumpăra miei. După care se opreau la un mic și-o bere la o bombă de vizavi de piață. Semn că românul dezleagă deopotrivă și peștele și mititelul.
O tonă de scrumbie la grătar și încă una de borș de pește
Și dacă tot au fost Floriile, bucureștenii au dat iama și la Festivalul Deltei, din Parcul Tineretului, unde pescarii din Sfântu Gheorghe-Deltă au aruncat pe grătare o tonă de scrumbie și în oalele de ciorbă și tăvile de saramură altă tonă de crap și somn de Dunăre. Unde mai pui că maeștrii bucătari au fost aduși tocmai din Deltă. Nea Mitică Bobencu, hahol din Sfântu Gheorghe îți dezvălui secretul unei scrumbii bine făcute: „Trebuie să o crestezi foarte des și adânc și să o lași la sare două ore înainte să o pui pe jăratec. Așa se <<taie>> oasele!”. O scrumbie cu mujdei și lămâie alături de o felie de mămăligă deasemenea pârlită pe jar costa 15 lei. Iar un storceac de crap și somn, adică o ciorbă specifică haholilor de la gurile Dunării, doar zece. Doar că ieri, storceacului i-a lipsit smântâna, că dezlegare a fost doar la pește nu și la lactate. „Aici, secretul constă în ceapa care îndulcește acreala borșului și în cât sare pui în cazan!”, e mândră de tehnica ei tanti Solomia Ignat. Numai ieri a făcut vreo șase ceaune de șaizeci de litri fiecare.