LECŢIA DE ECOLOGIE. Deşi în România există peste 4.200 de puncte de colectare a surselor de lumină uzate sau defecte, mulţi români aruncă becurile folosite împreună cu celelalte deşeuri, fără a şti ce rău fac mediului.
Un aspect pe care multe ţări europene se luptă să îl rezolve, dar care la noi trenează, mai ales din cauza lipsei unei ţinte de colectare defalcate pe actorii implicaţi, cum ar fi primăriile, asociaţiile colective, producătorii şi operatorii de salubritate, aşa cum explică Roxana Sunică de la Recolamp, singura organizaţie specializată în gestionarea deşeurilor din surse de lumină, autorizată de Ministerul Mediului. La nivel european se discută acum stabilirea unui procent de 65% de colectare şi reciclare a deşeurior provenite din surse electrice şi eletronice (DEEE), iar pentru sursele de lumină procentul probabil va fi mai mic, spune aceasta. România are un obiectiv asumat de 4 kilograme de DEEE pe cap de locuitor, care va urca până la 10 kilograme în următorii ani. Ministrul mediului a promis recent că administraţiile locale care nu vor lua în serios ţintele de reciclare şi nu vor încheia contracte de colectare şi reciclare pe principalele fluxuri de deşeuri riscă amenzi mari, după ce legislaţia va fi schimbată, până la finalul acestui an. O altă problemă este că lipsa unui sistem de monitorizare a activităţii autorităţilor locale nu face decât să favorizeze activitatea aşa-zişilor „free rideri”, adică acei producători care nu îşi asumă responsabilitatea gestionării deşeurilor provenite din produsele pe care le pun pe piaţă. Un model olandez Rata de colectare a becurilor este 35% în Olanda, un procent posibil mai ales pentru că guvernul a promovat în ultimii ani o politică verde, explică Martin de Jager, manager de proiect pentru reciclarea DEEE, în cadrul companiei Philips Lighting. <embed allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" type="application/x-shockwave-flash" src="http://www.youtube.com/v/x_f5_y9zX7s&hl=en_US&fs=1" height="385" width="480"></embed>
</embed><//embed>„Prin reciclare asigurăm un viitor mai bun pentru mediu, mai ales că mai puţine deşeuri ajung la groapa de gunoi şi putem folosi mai eficient resursele finite”, spune el, subliniind că reciclarea surselor de lumină uzate este foarte importantă. Becurile economice arse sau stricate nu sunt biodegradabile şi trebuie duse în locuri special amenajate şi nu aruncate la gunoi pentru că ele conţin substanţe toxice. Odată aruncate la grămadă cu celelalte deşeuri, becurile ajung la groapa de gunoi, unde substanţele care se scurg din ele poluează solul şi apa, explică Roxana Sunică de la Recolamp. „Substanţele necesare la producerea luminii de calitate nu sunt substanţe care se găsesc în stare liberă în natură şi, de aceea, ele trebuie administrate corespunzător”. Spre exemplu, becurile fluorescente, cele cu diverse tipuri de descărcare şi cele pentru iluminatul stradal conţin în arzător metale grele, substanţe care sunt toxice. Unele conţin mercur, un element chimic foarte toxic. De fapt, explică reprezentanta Recolamp, reciclarea becurilor înseamnă separarea materialelor utile precum sticla sau metalul de materialul nociv, care deocamdată nu se reciclează. Substanţele nocive se depozitează în containere izolate, special construite pentru deşeuri periculoase. În România există un singur depozit de acest gen, la Slobozia. Sticla contaminată se curăţă şi se utilizează apoi, dar doar la producerea de noi surse de lumină. Spre exemplu, în privinţa becurilor economice şi a neoanelor, se pot recicla şi refolosi materialele în proporţie de 92%. Dar, pentru a putea recicla mai mult, este nevoie de un grad mare de colectare, o provocare cu care se luptă şi Olanda, potrivit reprezentantului Philips. Astfel ei au investit resurse importante în educarea populaţiei, pornind un popular program şcolar, care a ajuns în multe gospodării. Sub numele de Jekko ei au transformat colectarea selectivă a DEEE-urilor mici, inclusiv sursele de lumină şi bateriile, într-un joc. Citiţi vinerea viitoare pe evz.ro povestea lui Jekko. Unde se pot colecta becurile uzate Recolamp a pus la dispoziţie câteva mii de containere în instituţii publice, firme de iluminat stradal, clădiri de birouri, retaileri, firme private etc. Organizaţia a pus la punct şi un program naţional de preluare a DEEE de la populaţie, denumit „Colţ Verde”. În prezent, există 241 de puncte de colectare, unde oamenii pot lăsa becurile arse sau echipamentele electrice şi electronice uzate de mici dimensiuni. Consultaţi aici lista cu aceste puncte de colectare. Odată colectate, sursele de lumină sunt duse la o fabrică din Germania, pentru că în România nu este posibilă reciclarea lor, din cauza costurilor mari ale utilajelor şi a cantităţii mici de deşeuri colectate. În doi ani, Uniunea Europeană va interzice total becurile cu filament, care au început să fie eliminate de pe piaţă încă din toamna anului trecut. În locul becurilor cu filament, europenii vor folosi lămpile cu halogen, LED-urile şi becurile economice fluorescente CFL. Acest lucru ar putea însemna o economie iniţială de 50 de euro anual, care ar putea creşte odată cu ieftinirea becurilor cu durată de exploatare ridicată. Mai mult, facturile la curent ar putea scădea cu 5-10 miliarde de euro, potrivit Earth Times.