Deponenții trebuie să comunice din timpul vieții rudelor sumele pe care le țin în bănci, ca banii să nu rămână nerevendicați de urmași.
Acum câteva luni, într- un oraș de provincie, apărea un caz intens mediatizat. Un bătrân pensionar decedase, iar cel care avea împuternicire să acceseze depozitul acestuia din bancă a fost refuzat de instituția financiară. Banca a comunicat că dreptul dat de împuternicire a dispărut odată cu moartea bătrânului. Cazul a ridicat mai multe întrebări: ce se întâmplă cu banii astfel blocați, cui îi revin de drept și cum îi poate recupera persoana în cauză, dacă nu știe de existența sumelor?
„Dormantele”
De regulă, băncile nu vorbesc despre aceste economii, și din motivul că nu știu exact care este starea deponentului, respectiv dacă acesta mai este sau nu în viață.
Ceea ce știe banca este că există o categorie de depozite „dormante”, de care deponentul nu s-a mai interesat de ceva timp, nu a mai făcut alimentări, interogări de sold etc. În portofoliile băncilor, acestea dețin o pondere de câteva procente sau chiar sub 1%.
Secretul bancar
Potrivit BRD, contul deponentului care a decedat poate fi blocat atât dacă cineva prezintă certificatul de deces al acestuia, dar și dacă banca află din mijloacele de informare în masă în legătură cu acest deces. „Banca nu poate dezvălui însă existența depozitului. Se respectă secretul bancar”, ne-au comunicat reprezentanții BRD. Mai mult, dacă există o persoană care a primit împuternicire, de la titularul decedat, sau o procură, acest drept încetează odată cu moartea deponentului. „Persoana împuternicită are dreptul să intre în posesia extrasului de cont și poate efectua, după caz, operațiuni de depunere/retragere. Împuternicirea este valabilă numai pe timpul vieții titularului”, potrivit CEC Bank. După moartea titularului, banii pot fi ridicați doar de moștenitori.
Interogări la bănci
Teoria bancară spune că sumele nu pot rămâne nerevendicate, chiar dacă moștenitorii nu știu exact unde se află depozitul. În mod normal, odată ce se deschide procedura de succesiune, notarul public poate face o solicitare către fiecare bancă în parte, pentru a îl identifica. Situația din practică este însă cu totul alta.
Reprezentantului unei uniuni notariale ne-a declarat că nu a întâlnit niciodată un caz în practică, prin care toate băncile să fie interogate. „Ar fi o muncă titanică”, ne-a spus acesta.
Unii deponenți sunt secretoși, pentru alții moartea survine accidental, alții nu au cultura financiară necesară pentru a ști cum să procedeze cu banii. Când mor, depozitele pe care le lasă cresc volumul economiilor „dormante”, blocate în bănci, tocmai pentru că decedatul nu a spus rudelor de depozit și nici acestea nu au făcut demersuri de recuperare. „Cea mai simplă cale era ca titularul să fi comunicat să existența economiilor”, ne-a declarat un reprezentant bancar.
Ridicarea moștenirii
Dacă se știe de existența depozitului, aceste sume vor fi eliberate celor desemnați prin certificat de moștenitor, în urma succesiunii. „Dacă sunt mai mulți moștenitori, va trebui ca fiecare dintre ei să-și dea acordul pentru ridicarea sumei”, spun reprezentanții BRD.