De ce plătim scump FRIGUL din casă. CET-urile sunt falimentare iar conductele sunt ŞVAIŢER

Reabilitarea termică a fost făcută cu ţărâita, iar investiţiile în modernizarea sistemelor centralizate au lipsit în această vară

Alegerile locale şi suspendarea preşedintelui au fost prioritatea factorilor politici în vara care a trecut, astfel că populaţia va avea din nou de suferit iarna. Şi în acest sezon românii branşaţi la sistemul centralizat de încălzire vor achite pierderile din reţea. Conform ultimul draft al strategiei energetice a României pentru perioada 2011-2020, din luna august, 80% din grupurile termo-energetice au fost instalate în anii '70-'80, depăşindu- şi durata de viaţă normală. Pentru a ne putea bucura în continuare de sistemul centralizat, CET-urile trebuie să realizeze investiţii de sute de milioane de euro, altfel începând cu anul 2014 vor fi închise.

  • Propunere cu iz electoral: Aleşii USL vor subvenţionarea căldurii de la curte

50% din căldură se pierde Dacă la capitolul producţie stăm prost, când vine vorba de transport şi distribuţie, situaţia este dezastruoasă. În ultimii ani nu s-au înlocuit decât câţiva kilometri de reţea şi au fost "plombate" ţevile găurite. "Eficienţa scăzută este cauzată, pe lângă randamentele scăzute la generare şi pierderile foarte mari la transportul şi distribuţia căldurii (între 10% şi 50% în unele cazuri) şi de dispariţia consumului industrial de abur şi apă fierbinte, care a condus la o funcţionare cu regimuri neeconomice, respectiv la costuri mari de producţie şi distribuţie a energiei termice, scăderea calităţii serviciilor şi creşterea valorii facturii energetice pentru populaţie", se arată în proiectul strategiei energetice.

  • HARTA GIGACALORIEI. Unde locuiesc românii care vor plăti FACTURI URIAŞE pentru ÎNCĂLZIRE. De ce sunt bucureştenii avantajaţi

Situaţia i-a împins pe mulţi români să renunţe la sistemul centralizat de încălzire şi să găsească alternative. Potrivit documentului, gradul de branşare în cele mai mari 25 de localităţi ale României era, în septembrie 2010, de aproape 76%, conform datelor centralizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Investiţiile necesare în sistemele centralizate de încălzire urbană erau în 2007 de circa 340 milioane de euro anual până în anul 2015. În total, 2,72 miliarde de euro. Doar că până anul trecut fondurile au fost alocate pentru subvenţionarea combustibilului. Autorităţile locale au de ales între a acoperi subvenţia din fonduri proprii şi a creşte factura la populaţie. Lucru care s-a şi întâmplat în mai multe oraşe mari, gigacaloria scumpindu-se cu până la 80%, ajungând la 341 de lei în Constanţa sau 265 de lei în Iaşi.

  • EXCLUSIV. Oprescu sperie lumea cu subvenţia ca să privatizeze RADET. Primul pas a fost făcut aseară

În Capitală, preţul gigacaloriei a rămas iarna trecută la 169 de lei, restul de până la 325 de lei, cât era preţul real de furnizare, fiind acoperit de Primăria Bucureşti. În 2012, primarul Sorin Oprescu a promis că nu va majora preţul gigacaloriei. Autorităţile locale au de ales între a acoperi subvenţia din fonduri proprii şi a creşte factura la populaţie CITIŢI ŞI:

  • SCANDALUL GIGACALORIEI. "Sorin Oprescu plăteşte 8 milioane de euro pe chirii delirante"
  • ÎNTREŢINEREA SE DUBLEAZĂ în Bucureşti! Oprescu nu mai dă subvenţii, aşa cum a promis
  • Pregătiţi banii! Primele calcule CU COSTUL ÎNCĂLZIRII: vine-o iarnă cu facturi mai mari