De ce nu sunt personalizate staţiile de metrou

La fel ca în cazul marilor stadioane de fotbal, metroul bucureştean ar putea adapta această idee pentru a primi sponsorizări şi pentru a schimba aspectul învechit al staţiilor.

La Moscova, staţiile de metrou sunt adevărate muzee. La Bruxelles, admirând decorul s-ar putea să uiţi că ai venit să aştepţi metroul. T-Centralen Station din Stockholm, construită în rocă, nu a mai fost finisată; designerul a venit cu ideea colorării pereţilor, au fost pictate flori şi a ieşit o adevărată operă de artă.

Staţia Piaţa Romană: combinaţie de marmură, faianţă şi „calciu” - zugrăveală în mare vogă înainte de Revoluţie. Legătura dintre pardoseala decolorată şi placajele de marmură de pe pereţi este făcută de un brâu „sănătos” de tablă, şlefuită de-a lungul timpului de papucii călătorilor.

Directorul Metrorex: „Asocierea cu un brand e o idee bună”

La Piaţa Universităţii, într-o vreme se cunoştea mozaicul. Acum are accente de negru. Au fost montate panouri publicitare, care au intrat în scurtă vreme în acord cu peisajul - murdăria e cea mai vizibilă reclamă.

În staţia de metrou de la Piaţa Unirii, plafonul din tablă a început în unele locuri să se umfle de la rugină. Piaţa Unirii 2 nu are plafon deloc, a rămas doar scheletul metalic. Marmura de pe stâlpii de susţinere are nevoie de „cosmetică”. Mai mult, „meseriaşii” au găurit placajele cu bormaşinile exact pe mijloc, au făcut loc diblurilor care susţin ţevi şi cablurile pentru sonorizare. Care ar fi soluţia pentru ca staţiile noastre de metrou să-şi schimbe aspectul şi să se apropie cât de cât de imaginea celor din afară? Pentru a mai acoperi din bugetele uriaşe pentru construcţie, marile arene fotbalistice din Europa şi-au asociat numele cu branduri celebre şi au obţinut sponsorizări. Sunt exemple multiple şi în alte cazuri.

Aceeaşi ideea ar putea fi aplicată şi la staţiile noastre de metrou. „Este clar, avem incluse în strategiile noastre şi ideea de modernizare. Am început să schimbăm echipamentele tehnice. Asocierea cu un brand ar putea fi chiar o soluţie foarte bună. Chiar am să pun în aplicare această idee să vedem ce semnale primim”, a declarat directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte.

Prost luminate, culori terne

Experţii în domeniul arhitecturii spun că e mare nevoie de o schimbare la staţiile noastre de metrou. „Izbitor este faptul că sunt foarte prost luminate şi îţi dă o stare de vrei să ieşi cât mai repede afară, să scapi de locul acela. Apoi sunt materialele specifice folosite în anii ’80. Maronii, gălbui, culori terne, uzate moral în momentul de faţă”, e de părere arhitectul bucureştean Andrei Egli.

Specialistul crede că intervenţiile nu ar fi foarte costisitoare: „Ca spaţiu de proiectare sunt destul de generoase. Nu e foarte complicat, înlocuirea materialelor şi o mai bună iluminare ar schimba totul”.

Publicitarii spun că ar fi o idee bună ca unele branduri să se asocieze cu staţiile de metrou. „Fiecare trebuie să-şi facă o analiză clară asupra mesajului pe care vrea să-l transmită. Cred că este mai greu pentru un producător de ciocolată sau de produse alimentare, dar un alt gen de companie ar putea încerca.

În Barcelona era o staţie toată verde, asociată cu o firmă de telefonie mobilă, ziceai că eşti în Star Trek. Acolo se potrivea”, a explicat Lorant Balint, global communications director şi profesor de marketing internaţional.

BRUXELLES. Gare del Ouest a fost modernizată şi inaugurată în aprilie anul trecut SURSA: URBANRAIL.NET

MOSCOVA. Komsomolskaya are ca temă războiul ruşilor de-a lungul istoriei pentru libertate şi independenţă

STOCKHOLM . T-Centralen Station, inaugurată în 1975, are o masivă pictură murală realizată pe stâncă

ÎN VIITOR

Proiectele pe hârtie ale metroului bucureştean

800.000 de călători circulă zilnic cu metroul. În prezent, pe cele patru magistrale există peste 40 de staţii. Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte este cel al Magistralei 5, care ar lega în primă fază cartierul Drumul Taberei de Universitate, prin 13 staţii, iar în etapa a II-a, staţia Universitate cu Pantelimon.

Metrorex estimează că locuitorii din Vestul Capitalei ar putea ajunge cam într-un sfert de oră în centrul Capitalei şi în jumătate de oră în 80% din celelalte zone. Cea mai optimistă dată pentru finalizarea proiectului ar fi 2014.