După unii autori, istoria păcălelilor ar începe în primii ani ai secolului al XVII-lea, când anumiţi astrologi „prevedeau” într-un „Almanah de previziuni” decesul unor personalităţi politice… antipatice.
Francezii consideră însă că istoria păcălelilor începe la ei acasă, mai precis în anul 1564, sub domnia regelui Carol al IX-lea, care ordonase ca prima zi a anului să fie la 1 ianuarie, în loc de 1 aprilie, cum fusese până atunci. La 1 aprilie următor mulţi cetăţeni s-au prefăcut că nu ştiu nimic de această schimbare şi au continuat să trimită felicitări si cadouri fără valoare, în glumă, dar şi… peşti de zahăr. De aici, această glumă-păcăleală a fost botezată de francezi „poisson d’avril”. Şi englezii au început „Ziua Păcălelilor” - „April Fools Day” prin secolul al XVII-lea. Prima atestare scrisă îi aparţine lui John Aubrey, în 1686. Victima unei glume de 1 aprilie poartă, în Anglia, numele de „cuc” sau „prost”.
Superstiţii şi tradiţii La români, obiceiul păcălelilor de 1 aprilie datează din secolul al XIX-lea. De această zi sunt legate o serie de superstiţii. Una dintre ele este aceea că păcălelile trebuie făcute până în ora 12, în caz contrar aducând ghinion persoanei care păcăleşte. O altă superstiţie legată de această zi este şi aceea că persoanele care nu tolerează cu umor farsele vor avea ghinion. Mai mult, tradiţia spune că nu este bine să te căsătoreşti pe 1 aprilie, deoarece mariajele nu vor dura. De asemenea, se mai spune că bărbatul însurat în această zi va sta sub papucul soţiei până la sfârşitul vieţii. În ceea ce priveşte copiii născuţi pe 1 aprilie tradiţia este generoasă, deoarece subliniază că vor avea noroc în viaţă!