De ce Herculane e la pământ şi Karlovy Vary e buricul Europei. Cazul care ne face, ca români, să murim de ciudă

Sunt identice, dar Herculane e pustie, în timp ce Karlovy Vary aduce 400 milioane euro pe an.

Specialiştii în balneologie ştiu ceva ce i-ar face pe români să arunce cu basca de pământ de ciudă: Herculane şi Karlovy Vary sunt staţiuni identice, ca două picături de apă. Le leagă o sumă de coincidenţe uluitoare dar le desparte un prezent necruţător. Două staţiuni trase la indigo Sunt singurele băi din Europa care au apă termală cu sulf coloidal, excelente pentru sănătate, au ioni negativi în mediul înconjurător, sunt cam la aceeaşi altitudine, au acelaşi decor natural, fiind străjuite de versanţi abrupţi, şi până şi arhitectura este aceeaşi, fiind amândouă dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar. Numai că, în timp ce Karlovy Vary a ajuns în topul staţiunilor europene, înregistrând venituri anuale de sute de milioane de euro, Băile Herculane sunt în pragul dezintegrării. Cum a fost posibil? Iată un studiu de caz care explică de ce alţii au şi românii n-au. Herculane şi Karlovy Vary s-au dezvoltat în paralel, fiind căutate începând cu sec. XIX de cei care voiau să-şi trateze în primul rând reumatismul. Apele din cele două staţiuni au ceva unic, sunt instabile chimic şi se absorb uşor prin piele, având un efect rapid. Amândouă sunt depresiuni intramontane, având un aer saturat în ioni negativi, cu efect miraculos pentru relaxare. "În Herculane sunt 3.000 ioni/cmc, în timp ce la Bucureşti, ca exemplu, sunt 80-100/cmc. O cură de 10-12 zile de băi termale şi ioni negativi face minuni. Oamenii se simt ca noi", explică dr. Viorel Silvoşeanu. Împăratul Franz Joseph numea Herculane "cea mai frumoasă staţiune din Europa". Împărăteasa Sissi a petrecut cinci veri aici CEL MAI MARE JAF DIN PRIVATIZĂRILE DIN TURISM O staţiune batjocorită de Iosif Armaş La 1.120 km distanţă, în nord-vestul Cehiei, Karlovy Vary geme de clienţi din toată Europa, fiind cumpărată, bucată cu bucată, de milionarii ruşi. Grad de ocupare: 3% Ce s-a întâmplat însă după 1990 este total diferit. În Cehia, ministerul Turismului a vândut fiecare complex hotelier în parte, cerând garanţii ferme pentru investiţii la standarde de lux. Aproape tot Karlovy Vary aparţine acum investitorilor ruşi, care au simţit potenţialul uriaş al staţiunii balneare. 1,3 milioane de turişti au fost în 2011 la băi în Cehia. Comparativ, la Herculane, se înregistrează circa 200 de turişti/zi la un disponibil de 6.000 de locuri de cazare, deci gradul de ocupare e la 3%. Staţiunea arată sinistru, pe străzi nefiind ţipenie de om. Sunt deschise câteva chioşcuri de lemn şi nişte magazine secondhand. Clădirile istorice abandonate, printre care impozantul Cazino, te înfioară. Agathon i-a făcut-o cadou Dezastrul a fost desăvârşit în 2001, când Dan Matei Agathon, ministrul PSD al Turismului, a dat staţiunea pe mâna lui Iosif Armaş, deputat PSD şi afacerist înglodat în credite neperformante. Armaş a cumpărat practic un oraş, plătind doar 1,4 milioane de dolari pentru 60% din "Băile Herculane". Agathon a impus investiţii de 1,3 milioane de dolari, dar trâmbiţa în presă că Iosif Armaş va aduce un aport de capital de 35 milioane de dolari. "Nici măcar alea 1,3 milioane nu le-a mai adus, totul a rămas pe hârtie", spune actualul primar al oraşului, Nicuşor Vasilescu. 1,3 milioane de turişti se înregistrează anual în Karlovy Vary, faţă de aproximativ 100.000 în Herculane NEVOLNICIE Cazinoul, gajat de Armaş la cămătari După 10 ani de la vânzarea dezastruoasă a Băilor Herculane, patrimoniul a ajuns în executarea ANAF, pentru impozitele neachitate la stat. Doar un singur hotel, Diana, s-a vândut cu o sumă mai mare decât ce achitase Iosif Armaş pentru toată staţiunea, cu peste 50 de hoteluri şi pensiuni. Alt exemplu: Hotelul Roman a fost vândut cu 2 milioane de euro. Privatizarea "made by PSD", din 2001, a ajuns la momente groteşti în ultimii ani. Pentru că n-a investit nimic, clădiri de patrimoniu, construite în vremea Imperiului de arhitecţi de la Viena, au ajuns nişte ruine, fără geamuri şi cu tencuiala căzută. Hoteluri mari au fost declasate şi s-au degradat continuu. Pe fondul crizei, Armaş a ajuns după 2009 la sapă de lemn, ajungând să se împrumute de la cămătari şi gajând hoteluri pe sume derizorii: 20.000 sau 50.000 de euro. Până şi impozantul Cazino construit de împăratul Franz Joseph a ajuns să fie gajat de Iosif Armaş unei persoane fizice pentru 200.000 de euro. "Cum Armaş n-a plătit împrumuturile, hotelurile au fost revendicate de cămătari. E ca-n Vestul sălbatic", povesteşte primarul din Herculane.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/bgLnQoofUs8" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Iosif Armaş ajunsese să gajeze hoteluri la cămătari pentru 50.000 de euro. Acum reconstruim.“ NICUŞOR VASILESCU, primar Herculane CINSTIŢI Cehii au privatizat cu cap, făcând din Karlovy Vary o staţiune de lux, pe nişa balneară Opulenţa este termenul potrivit pentru Karlovy Vary, o staţiune din fostul bloc socialist. Hoteluri cu arhitectură impresionantă, zeci de spa-uri în care se bălăcesc milionari, un furnicar de oameni care vin să se trateze, să se simtă bine şi să cheltuie. Fiecare colţişor este acoperit de verdeaţă. Toate spaţiile de cazare sunt reabilitate în ultimii 20 de ani. Sezonul durează în Karlovy Vary din aprilie până în octombrie, când staţiunea e plină în permanenţă. " E atât de colorată, de vie, încât nu poate să nu te binedispună. Cehii au ştiut să profite de resursele naturale şi au conservat şi renovat tot ce s-a putut", spune Ionesia Fiat, o tânără din Timi şoara care merge de ani de zile în Cehia la spa. "Herculane e un loc tributar turismului social (cu bilete de tratament), în timp ce ruşii şi cehii au făcut din Karlovy Vary destinaţia de nişă pentru cei care vor lux", explică Nicu Rădulescu, preşedintele Organi zaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTM).

ÎNFLORITOR. Karlovy Vary are 1,3 milioane de turişti pe an, fiind orientată pe servicii de lux. Indiferent de anotimp, este supraaglomerată. A merge la băi aici a devenit o chestie de fiţă pentru europeni

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/9eCKExN0qY4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Cehii au ţintit clienţii cu venituri peste medie. La Herculane am făcut turism social.“ NICU RĂDULESCU, preşedinte OPTM DUPĂ COŞMARUL PRIVATIZĂRII Herculane reînvie încetul cu încetul "Norocul" staţiunii Herculane este că aceia care au cumpărat hotelurile devalizate de indiferenţa lui Armaş, au început investiţiile. În Diana s-au investit 2,5 milioane de euro, hotelul de 3 stele fiind redeschis. Afrodita, cumpărat acum câteva luni, e deja în şantier, urmând să fie deschis până la finele anului. Hotelul Roman a fost redeschis la 2 stele, după o investiţie de un milion de euro. Patronii doresc să îl facă de 4 stele, astfel că vor continua investiţia. Hotelurile Cerna şi Ferdinand, funcţionează şi ele în regim de 2, respectiv 3 stele. Hotelurile Traian şi Decebal, sunt şi ele în reabilitare. E nevoie de 10 ani de dezvoltare "Herculane e în creştere. Avem unităţi redeschise, hoteluri în reabilitare şi proiecte. Sunt convins că în 3 ani Herculane va arăta mai bine. Siguranţa ne-o dau proiectele şi faptul că Organizaţia Mondială a Turismului ne întocmesc strategia de dezvoltare", spune primarul. "Trebuie cel puţin 10 ani de dezvoltare. Trebuie atraşi clienţii din Israel şi Germania", este mai sceptic Ovidiu Rădulescu. TREBUIE ATRAŞI INVESTITORI ADEVĂRAŢI Staţiunile balneare sunt prioritare în strategia naţională pe turism Turismul balnear este unul dintre cei şase piloni ai Strategiei de brănduire a ţării, gândite de oficialii Ministerului Turismului. S-a făcut reevaluarea resurselor naturale cu potenţial terapeutic şi au fost atestate zece staţiuni balneare. "Ne implicăm în discuţiile cu investitorii, ajutăm autorităţile locale pentru atragerea capitalului privat", a declarat Bogdan Oprea.