Cristian Popescu Piedone a încălcat o atribuție de serviciu prevăzută de o lege primară și detaliată în legislația secundară. Este una dintre concluziile principale ale judecătorilor din motivarea sentinței care a dus la condamnările din Dosarul Colectiv. În opinia judecătorilor primarul trebuia sa cunoască și să aplice toată legislația primară și secundară în vigoare la data respectivă, rolul său nefiind doar formal.
Motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul Colectiv are 1093 de pagini. O parte din documentul întocmit de magistrați arată motivele care au dus la condamnarea primarului Cristian Popescu Piedone, la patru ani de închisoare .
„Practic s-a dat autorizaţie de funcţionare unui club care nu avea autorizaţie de incendiu şi nici nu avea în concret implementate măsuri adecvate de securitate la incendiu, aspecte care, prin suprapunerea unor alte acţiuni şi inacţiuni ale altor inculpaţi din prezenta cauză, pentru care inculpatul (Cristian Popescu Piedone – n. red.) nu răspunde, au condus la un incendiu cu consecinţe tragice”, este concluzia la care au ajuns judecătorii și care a dus la condamnarea lui Piedone.
În motivare, judecătorii arată că fostul primar și-a încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de o lege primară, care a fost detaliată de alte acte normative din legislația secundară. Legea primară încălcată de primarul Cristian Popescu Piedone ar fi Codul fiscal (Legea 571/2003) din 2015, raportat la Legea 215/2001 a administrației locale. Este vorba despre acele prevederi care stabilesc în ce condiții se acordă autorizațiile de funcționare.
„Primarul are ca atribuție de serviciu eliberarea autorizației de funcționare, iar emiterea acesteia cu încălcarea procedurii reglementate de actul normativ din legislația secundară (care explicitează atribuția din lege) poate conduce la încălcarea atribuției din legislația primară și la reținerea infracțiunii de abuz în serviciu. Legislația secundară într-un astfel de caz detaliază legislația primară și face corp comun cu ea. În astfel de situații, într-adevăr, eliberarea unei autorizații cu încălcarea prevederilor legale conduce la reținerea elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu”, au arătat judecătorii.
Judecătorii au demontat apărarea lui Piedone
În acest context, potrivit judecătorilor, primarul trebuia să cunoască și să aplice toată legislația primară și secundară în vigoare. Drept urmare, Piedone nu putea invoca în apărarea sa o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 4 care nu stabilea expres faptul că pentru emiterea autorizațiilor de funcționare este nevoie și de autorizație de Prevenire și Stingere a Incendiilor (PSI).
„Curtea constată că autorizația de funcționare putea fi eliberată doar în ipoteza în care comerciantul îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, respectiv acesta avea toate autorizațiile și avizele impuse de lege, inclusiv autorizația PSI. Cum textul nu se referă la o lege anume, obligaţia de verificare se raportează la toate legile în vigoare la momentul solicitării autorizației.
Împrejurarea că hotărârea de Consiliu Local care individualiza în concret care sunt documentele care trebuie depuse de către solicitant nu face referire la autorizația PSI nu poate conduce la o concluzie contrară. Raportat la ierarhia actelor normative, printr-o hotărâre de Consiliu Local nu se poate deroga de la o lege”, a arătat instanța, conform G4media.
Interviul care l-a dat de gol
Judecătorii au desființat apărarea lui Piedone care a susținut că nu avea cunoștință de legislația care prevedea că primăria avea nevoie de autorizația PSI pentru a emite autorizația de funcționare a clubului. În acest sens, judecătorii au prezentat un interviu dat de primar, imediat după incendiu în care invoca tocmai această procedură.
„O persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru”, au conchis magistrații.
Judecătorii au arătat că Piedone a acționat cu intenție indirectă, acceptând că, prin faptele sale, s-ar putea crea o stare de pericol.
„În ceea ce îl privește pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, instanța de control judiciar apreciază că întreg probatoriul dovedește că acesta a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”, se arată în motivarea judecătorilor.
Cum au justificat magistrații reducerea pedepsei lui Piedone
Pe de altă parte, judecătorii au decis să-i reducă pedeapsa, lui Piedone, de la 8 ani și jumătate – pronunțată la judecata pe fond – la 4 ani. Ei au arătat că ofițerii ISU au avut un rol mai mare în punerea în pericol a vieții și sănătății celor care frecventau clubul Colectiv. Cei doi, Radu Antonina și Matei George Petrică nu au aplicat sancțiuni deși au constatat că nu există măsuri de securitate la incendiu.
„Inculpatului nu i se va aplica pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită deoarece punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015 este imputabilă, într-o măsură considerabil mai mare, inculpaţilor Radu Antonina și Matei George Petrică, ofiţeri ISU care, constatând starea necorespunzătoare din perspectiva inexistenţei măsurilor de securitate la incendiu şi inexistenţa autorizatiei PSI, nu au sancţionat SC Colectiv Club SRL, nu i-au stabilit măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, nu au raportat existenţa acestei situaţii ce putea duce chiar până la sesizarea primăriei pentru închiderea clubului.
Fată de criteriile de individualizare arătate, Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre mediul prevăzut de lege, respectiv 4 ani de închisoare apreciind acest cuantum ca suficient pentru realizarea scopului de prevenție generală şi specială şi de reeducare al pedepsei”, au explicat judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.
Cristian Popescu Piedone a fost condamnat, pe 12 mai 2022, de Curtea de Apel București, la o pedeapsă de 4 ani cu executare în dosarul Colectiv. El a fost încarcerat la penitenciarul Rahova.
280 de cluburi nu au nici azi autorizație pentru securitate la incendiu
La ora actuală, potrivit unei statistici a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, 280 de cluburi din România nu au autorizație pentru securitate la incendiu, din totalul de 1.200 de câte funcționează la nivel național. Situația este de tot râsul în condițiile în care autoritățile au aplicat în ultimii trei ani amenzi totalizând peste 70 de milioane de lei.
Dar problema siguranței contra focului tot nu a fost rezolvată. IGSU a întreprins peste 32.000 de controale în ultimii trei ani. Și nu numai în cluburi, ci și în mari magazine, în săli de spectacole, în hoteluri. Peste tot au fost găsite anomalii cu privire la securitatea la incendiu. De aici și cele 22.607 amenzi aplicate.
Cele mai grave deficiențe constatate au fost legate de instalațiile electrice improvizate, căile de evacuare neiluminate, lipsa hidranților, lipsa întreținerii mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor.
117 obiective au fost închise
A fost aplicată și măsura închiderii acelor spații cu deficiențe foarte grave în securitatea la incendiu. Mai precis, 117 obiective, majoritatea cluburi și magazine. O parte dintre acestea, 67 la număr, au fost redeschise, după completa reamenajare. Specialiștii în prevenire recurg la implementarea măsurii complementare de oprire a funcționării atunci când, pe timpul verificărilor, constată depășirea numărului de utilizatori cu peste 10%, desființarea sau blocarea căilor de evacuare ori desființarea instalațiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare și avertizare.
În condițiile modificării cadrului legislativ privind obținerea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu, în perioada 2016-2018, s-au înregistrat în fiecare an creșteri ale solicitărilor în procente de până la 130% față de anul 2015”, se arată într-un comunicat al IGSU.
Prin obținerea autorizației de securitate la incendiu se certifică îndeplinirea cerinței fundamentale – securitate la incendiu – existența căilor de evacuare, a instalațiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare sau desfumare, a celor de iluminat și a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor.
În ceea ce privește construc țiile care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, IGSU și structurile subordonate reiterează necesitatea intrării în legalitate a acestor categorii de construcții și derulează permanent întâlniri cu reprezentanții autorităților publice locale.