Ministrul internelor putea avertiza din timp CSAT-ul despre problemele legate de achiziţiile de autospeciale pentru poliţie.

Şeful Poliţiei Române, chestorul principal Gheorghe Popa, a fost demis din funcţie aseară, cu aproape 24 de ore mai devreme de expirarea ultimatumului acordat, miercuri, de ministrul internelor. Cristian David a luat această decizie în jurul orei 18.30, după o discuţie de câteva ore cu Popa, cel care a semnat contractele de achiziţie pentru 1.836 de autospeciale, în mare parte Logan, ale căror preţuri ajung chiar şi la 78.500 de euro.

„Principala prioritate a şefului interimar al poliţiei este stoparea acestor contracte în forma în care a fost semnată de chestorul Gheorghe Popa şi renegocierea acestora“, a precizat pentru EVZ ministrul internelor.

Interimatul la şefia Inspectoratului General al Poliţiei va fi asigurat de adjunctul lui Popa, comisarul-şef Gheorghe Plai.

A scăpat de responsabilitate

Cristian David a găsit ţapul ispăşitor deşi are şi el o responsabilitate în scandalul „Loganuri pentru poliţie“. Ministrul avea suficient timp la dispoziţie pentru a avertiza Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în privinţa problemelor legate de achiziţiile de autospeciale pentru poliţie.

Aşa susţin surse din CSAT, potrivit cărora, ministrul putea retrage sau, eventual, completa corect documentaţia care a ajuns în mapa de şedinţă, încă din septembrie, când îşi trimisese deja Corpul de Control la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), la Poliţia de Frontieră şi la Jandarmerie.

Mai mult, dacă ar fi să luăm în calcul atât declaraţiile preşedintelui Băsescu, cât şi pe cele ale ministrului de interne, „materialele generale“ transmise secretariatului CSAT încă de pe 14 august şi actualizate pe 23 septembrie - fără să conţină nicio referire la controlul dispus ori la suspiciunile legate de achiziţii - nici măcar nu trebuiau legitimate de o hotărâre CSAT. O eventuală hotărâre de acest gen ar fi „acoperit“ însă Ministerul Internelor, care ar fi putut pasa responsabilitatea pe umerii CSAT.

„Procedurile uzuale“ nu „bat“ regulamentele

După cum singur a precizat, David a trimis secretariatului CSAT, încă de pe 14 august, „materialele generale care vizau programele multianuale de investiţii ale întregului minister“ şi le-a actualizat pe 23 septembrie.

Potrivit regulamentului CSAT, „documentele care urmează să fie analizate în şedinţe ale Consiliului se elaborează de către autorităţile şi instituţiile interesate şi se trimit Secretariatului Consiliului cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă (...) secretariatul multiplică şi difuzează membrilor Consiliului ordinea de zi a şedinţei şi documentele care sunt înscrise pe agenda de lucru, cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării acesteia“.

„Şedinţa a avut loc pe 14 octombrie. Ordinea de zi şi documentele de pe agenda de lucru au fost redactate la începutul lunii octombrie. Cum să nu aibă timp ministrul David să avertizeze CSAT sau să retragă materialele? Probabil, păstrând tăcerea, nu a încercat decât să-şi acopere spatele, iar acum invocă în apărarea sa «procedurile uzuale». Nu ştie în ce probleme s-a băgat! Şi nu ştiu dacă e vorba de laşitate aici...“, au comentat sursele citate.

„Serviciile“ se spală pe mâini

Urmând modelul ministrului, ieri, atât mai-marii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), cât şi şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) s-au „spălat pe mâini“ de achizi- ţiile făcute de IGPR. Astfel, întrun comunicat de presă remis, ieri, DGA arată că „nu s-a pronunţat cu privire la deplina legalitate a organiză rii şi desfăşurării procedurii de achiziţie publică, ci a vizat doar posibilele relaţii, de natură a atrage investigaţii anticorupţie, între lucrători ai ministerului şi operatorii economici participanţi la licitaţ ie: Ager Leasing, Raiffeisen Leasing şi Ţiriac Leasing IFN“.

În solicitare, chestorul Gheorghe Popa cerea „informaţii privind nerespectarea principiilor achiziţiilor publice sau orice alte elemente care apreciaţi că pot afecta derularea în condiţii de deplină legalitate a procedurii de achiziţie“.

La rândul său, chestorul Petre Albu, şeful DGIPI (unitate care potrivit reglementărilor legale ar fi trebuit să furnizeze şefului poliţiei informaţii despre eventuale probleme legate de ofertant), a declarat, ieri, pentru EVZ: „I-am răspuns chestorului Gheorghe Popa că nu deţinem informaţii legate de modul de derulare a procedurii. (...) Nu ştiu la ce-l ajuta, că, în definitiv, tu, ca ordonator de credite, nu-i întrebi pe vecini dacă e legal ce faci, ci te consulţi cu specialiştii tăi?“, a precizat Albu.

EDITORIALUL EVZ: Cristian David, maestru în arta fofilării EVOLUŢIE

De la amendarea SPP la ministrul „imbecil“

Încă de la preluarea „fotoliului“ Internelor, Cristian David s-a făcut remarcat. Prin gafe rămase nesancţionate. Astfel, imediat ce a fost înscăunat la şefia ministerului, David a anunţat foarte hotărât că îi va amenda pe ofiţerii SPP care „blocaseră circulaţia“ în Piaţa Universităţii unde preşedintele suspendat Traian Băsescu făcea „o baie de mulţime“. În vara acestui an, a devenit ţinta unei ghicitori prezidenţiale. Concret, Traian Băsescu a catalogat drept „imbecilă“ iniţiativa acestuia de a-i convoca la şedinţă pe primarii din comunele din nordul Moldovei, afectate de inundaţii. Şirul gafelor mai-marelui de la Interne au culminat cu ajutorul dat fostului coleg de cabinet, Cristian Adomniţei, pe care l-a luat în elicopterul ministerului ca să nu întârzie la propria cununie. COPIE LA INDIGO

Frontiera, contracte de 19.600.000 euro

Poliţia de Frontieră aşteaptă şi ea să primească 360 de autospeciale, în urma contractelor încheiate tot cu Ager Leasing şi Ţiriac Leasing, pentru care urmează să achite, în total, 74.552.770 de lei, adică 19.680.000 de euro. Potrivit contractelor de achiziţie, tot Ager Leasing va livra marea majoritate a autospecialelor - 340 de Kia Sorento, Nissan Pathfinder, Mercedes Vito şi Mercedes Sprinter, în timp ce Ţiriac Leasing va încasa puţin peste 4.000.000 de euro din suma totală, în schimbul celor 20 de autobuze Scania 340, livrate instituţiei conduse de chestorul Nelu Pop, vizată şi ea acum de un control dispus de ministrul internelor.

Astfel, un autoturism Kia Sorento (SUV) va fi achiziţionat de Poliţia de Frontieră cu 44.237 de euro, preţul incluzând, pe lângă dobândă, comisioane, asigurări şi taxă de primă-înmatriculare şi dotările. În acelaşi timp, preţul unei autospeciale Nissan Pathfinder, cu tot cu dotări, taxe şi asigurări este de 51.248 de euro. La orice dealer, maşina de bază, achiziţionată de Poliţia de Frontieră, costă aproape 45.000 de euro.

Tot Ager Leasing va furniza subordonaţ ilor lui Nelu Pop autospeciale de intervenţie Mercedes Vito 115 CDI la preţul de 49.270 de euro bucata şi Mercedes Sprinter 315 CDI, cu 63.048 de euro bucata. Prin comparaţie, la dealeri preţul unor microbuze de genul celor achiziţionate de Poliţia de Frontieră este de 34.800, respectiv 46.000 de euro.

RĂZBOIUL DECLARAŢIILOR

Dacia şi intermediarul de Logan se arată reciproc cu degetul

Bogdan Mihail Savin, afaceristul intermediar care încasează banii publici în „Afacerea Loganul“, este pus la colţ de şefii poliţ iei şi de oficialii companiei Automobile Dacia - producătorul maşinilor achiziţionate de IGPR la preţuri exorbitante.

Precaut în afirmaţii, Savin se eschivează în postura de finan- ţator. El a declarat pentru EVZ: „La mine nu ajunge nicio maşină. Noi achităm banii la Dacia, după care îi recuperăm de la poliţie în baza contractului de leasing, care durează trei ani. Plata se va face eşalonat, începând din 2009. Eu nu sunt vânzător de Logan, ci finanţator“.

Savin: „La Dacia se face recepţia“

Savin a adăugat că preluarea maşinilor de către poliţie are loc la constructorul de la Piteşti: „IGPR-ul merge la Dacia şi acolo se face recepţia“. Afaceristul sus- ţine că nu are nicio legătură cu furnizorii echipamentelor speciale. Afirmaţie cu care îl contrazice categoric pe chestorul Gheorghe Popa, şeful IGPR, cel care a girat scoaterea celor 113 milioane de euro din bugetul Poliţiei Române. Acesta a declarat, în ediţia de ieri a EVZ, că subcontractorii au căzut în sarcina companiei de leasing. Această variantă este susţinută şi de alte surse din cadrul IGPR, care au precizat că poliţia nu a făcut subcontractări. „Ager Leasing e cea care a venit cu oferta completă, de la autoturisme la dotările lor“, ne-au explicat sursele citate.

Totuşi, Bogdan Savin pasează mingea în curtea Dacia. „Nu Ager Leasing alege furnizorii de la care sunt achiziţionate ehipamentele montate pe automobile. Noi nu suntem specialişti, nu suntem în măsură să decidem de ce are nevoie poliţia şi de la cine. Eu ştiu că operaţiunile de montare a echipamentelor sunt realizate de către Dacia. Tocmai pentru că la unele dintre maşini e nevoie chiar de modificarea caroseriei, procedură realizată din fabrică. Noi nu facem tranzacţii cu subcontractorii care aduc radarul sau staţia de radio-transmisiune. Nu asta e misiunea noastră“, tranşează subiectul milionarul Bogdan Savin.

Dacia: „Echipamentele nu se montează la noi“

Patronul firmei de leasing este contrazis de oficialii producătorului de la Piteşti. „Automobile Dacia are contract cu Ager Leasing, unde a trimis oferta. Cele 1.289 vehicule Dacia Logan MCV şi Van care fac obiectul ofertei sunt conforme gamei comerciale România“, susţine compania întrun răspuns oficial remis EVZ. „Echipamentele speciale nu se montează în uzinele Dacia“, precizează negru pe alb constructorul, adaugând faptul că nu a încheiat niciun contract cu Poliţia Română. Patronul firmei de leasing este contrazis de oficialii producătorului de la Piteşti. „Automobile Dacia are contract cu Ager Leasing, unde a trimis oferta. Cele 1.289 vehicule Dacia Logan MCV şi Van care fac obiectul ofertei sunt conforme gamei comerciale România“, susţine compania întrun răspuns oficial remis EVZ. „Echipamentele speciale nu se montează în uzinele Dacia“, precizează negru pe alb constructorul, adaugând faptul că nu a încheiat niciun contract cu Poliţia Română.

Cine ascunde subcontractorii?

Concret, automobilele cumpărate de Ager Leasing de la Automobile Dacia sunt modele de bază, la fel ca oricare altă maşină cumpă rată de un utilizator privat, fără niciuna dintre dotările speciale, caracteristice autospecialelor folosite de IGPR. Identitatea subcontractorilor care furnizează echipamentele speciale din dotarea auto a poliţiei (mai scumpă, în majoritatea cazurilor, decât automobilele în sine) a născut, practic, un război al declaraţiilor.

Argumentaţia lui Bogdan Savin e pusă sub semnul întrebării şi de Vasile Blaga, fost ministru de interne în perioada în care poliţia a cumpărat autospeciale de la aceeaşi firmă de leasing. „Oare patronii de la Ager nu sunt ei şi acţionari la subcontractori? Dacă e aşa, contractul nu e deloc în regulă“, a exclamat retoric secretarul general al PDL.

Bogdan Mihail Savin, patronul firmei Ager Leasing IFN, încasează banii în „Afacerea Loganul“ prin care parcul auto al IGPR s-a extins cu autospeciale Dacia. Preţul per bucată a depăşit chiar şi 70.000 de euro. În contul firmei sale intră aproximativ 113 milioane de euro. (Liviana Rotaru)

ESCHIVĂ. Deşi urmează să încaseze peste 113 milioane de euro, Bogdan Mihail Savin nu a indicat care e traseul acestor bani "Eu ştiu că operaţiunile de montare a echipamentelor sunt realizate de către Dacia. La unele dintre maşini e nevoie chiar de modificarea caroseriei, procedură realizată din fabrică.", Bogdan Savin, patron Ager Leasing IFN

"Cele 1.289 vehicule care fac obiectul ofertei sunt conforme gamei comerciale România. Echipamentele nu se montează la uzinele Dacia.", Automobile Dacia

EDITORIALUL EVZ: Cristian David, maestru în arta fofilării

Popa se apără: "Tot ceea ce am făcut este legal""!