David Ignatius (Washington Post) - scutul antirachetă ar putea fi preţul cerut de Vladimir Putin americanilor pentru sprijinul Rusiei în dosare internaţionale majore

Apărarea antibalistică ar putea fi preţul cerut de liderul de la Kremlin pentru sprijinul acordat de Rusia Statelor Unite în dosare internaţionale prioritare pentru Washington, avertizează un reunimit analist american de politică externă

Negocierile dintre administraţia democrată şi Kremlin în dosarul scutului antirachetă vor continua, în condiţiile în care Casa Albă are nevoie de sprijinul Rusiei în probleme internaţionale majore, Washingtonul încercând să afle acum care este preţul cerut de preşedintele rus Vladimir Putin în schimbul cooperării în aceste dosare internaţionale cruciale pentru Statele Unite, a comentat analistul american de politică externă David Ignatius, editorialist la cotidianul Washington Post. "În primul mandat, administraţia Obama a ajuns la concluzia că are nevoie de sprijinul Rusiei pentru a pune bazele unei coaliţii internaţionale care să acţioneze în primul rând împotriva Iranului", a explicat analistul, într- o întâlnire cu jurnaliştii acreditaţi de Departamentul de Stat la alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Negocieri dificile în campanie "În aceste condiţii, americanii au încercat să facă ruşilor concesiile necesare în dosarul scutului antirachetă, astfel încât să facă din sistemul defensiv un efort de cooperare, dar să evite să ridice întrebările pe care şi le pune România acum. Dar toate astea au eşuat. Astfel că nivelul frustrării de la nivelul administraţiei Obama cu privire la Vladimir Putin este unul foarte mare" a adăugat Ignatius, referendu- se la episodul de la summitul pentru Securitate Nucleară de la Seul, din martie, când Barack Obama a fost surprins spunându-i omologului său rus Dimitri Medvedev că, după alegerile din noiembrie, va arăta mai multă flexibilitate în problema scutului american antirachetă ale cărui elemente vor fi instalate şi în România.

• Scutul antirachetă ar putea deveni monedă de schimb cu Rusia în cazul unui atac asupra Iranului

Întrebat cu o săptămână înaintea alegerilor din 6 noiembrie ce a vrut să spună prin flexibilitate, Barack Obama a explicat că se referise la cooperarea din domeniul nuclear. "Era vorba despre cum relaţionăm cu Rusia şi era vorba despre arme nucleare (...) Discuţia atunci a fost în bună măsură despre cât de greu este să negociez noi tratate bilaterale când mă aflu în campanie" a răspuns Obama jurnaliştilor. Washingtonul nu renunţă însă la negocieri. "Casa Albă şi-a dat seama că Vladimir Putin este un bun comerciant, că pentru el totul este un târg. Pentru fiecare problemă negociată cu americanii, el vrea ceva în schimb. «Ce câştig eu dacă arăt cooperare în dosarul iranian sau sirian?» se întreabă Putin. În următoarele luni noua administraţie va încerca să afle care este preţul cerut de Rusia pentru cooperare în dosare prioritare pentru SUA. Nu ştiu ce va însemna asta pentru România şi scutul antirachetă, dar ştiu că astfel se pune acum problema la Casa Albă", a spus expertul.

• Mitt Romney: Nu va exista nicio flexibilitate cu Vladimir Putin referitor la scutul antirachetă

Dosarul iranian ar putea fi deblocat Ipoteza sa este împărtăşită şi de alţii. "Cel mai îndepărtat scenariu şi improbabil în acelaşi timp este ca administraţia Obama, dacă va exista una după 6 noiembrie, să facă din scutul antirachetă o monedă de schimb cu Rusia în cazul unui atac împotriva Iranului în condiţiile în care Moscova se împotriveşte ferm unei astfel de campanii militare", avertizase anterior şi Bill Nichols, redactor-şef al siteului Politico. Dosarul iranian ar putea fi deblocat între timp, susţine Ignatius. "Au existat recent contacte la nivel înalt între Teheran şi Washington. Iranienii vor să convertească uraniul îmbogăţit în procent de 20 la sută în bare de uraniu ca premisă a discuţiilor din acest dosar şi ar fi dispuşi să accepte chiar şi o limită de cinci procente în procesul de îmbogăţire a uraniului. Statele Unite au cerut însă dovezi că aceste iniţiative se bucură şi de susţinerea ayatollahului Khamenei. Cred că în lunile următoare vom asista la negocieri în acest sens. Este în orice caz un pas făcut înspre evitarea unei crize majore în dosarul iranian" a mai explicat acesta.

Viața la bloc. Adevărul despre repartitoare. Cum sunt păcăliți oamenii

Interdicții pentru șoferi. Încălcarea legii se sancționează cu închisoare

• Obama: dacă sunt reales, scutul antirachetă rămâne în Europa

Dincolo de negocierile cu Rusia şi Iran, prioritatea numărul unu de pe agenda de politică externă a administraţiei Obama va fi China, a subliniat Ignatius. "China va fi subiectul principal în perioada următoare, poate chiar pentru decenii de acum înainte. Iar principala provocare pentru preşedintele Obama, dar şi pentru susccesorii săi va fi evitarea unei confruntări militare cu Beijingul" a arătat Ignatius. Pentru Sean Foreman, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea Barry din Miami Shores, scutul american antirachetă se confruntă cu alte provocări decât opoziţia fermă a Rusiei. "În primul rând, astfel de tratate trebuie aprobate de Senat iar în al doilea rând preşedintele nu poate acţiona unilateral în privinţa cheltuielilor militare, ci are nevoie de girul Congresului. În condiţiile în are ţara se află pe marginea aşa-numitei prăpastii fiscale, cheltuielile militare vor fi în atenţia tuturor şi nu sunt excluse reduceri masive în bugetul apărării în cazul în care nu se ajunge la un acord cu privire la tăierea cheltuielilor federale" a declarat acesta, subliniind că nu se aşteaptă la schimbări majore în politica externă a SUA în cel de-al doilea mandat al administraţiei Obama. Corespondenţă din Washington DC CITIŢI ŞI:

• Temele americanilor: ruletă, marijuana şi căsătoriile gay
• Poveşti, dar nu de adormit copiii. Secretul discursurilor lui Obama | VIDEO
• STRATEGIA ELECTORALĂ de succes a lui OBAMA
• MITT ROMNEY, o carieră de succes, încheiată cu un eşec dureros