România riscă să nu mai poată participa la viitorul ciclu de programe ale Agenției Spațiale Europene (ESA). Țara noastră e obligată să plătească cel puțin 63 de milioane de euro din datoria de 102 de milioane de euro către acest for.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat joi, 28 iulie, că România trebuie să își achite datoriile față de Agenția Spațială Europeană. De asemenea, el a mai adăugat că prin 2018, România și-a pierdut dreptul de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene. A fost un caz singular, nefericit la nivelul structurii ESA.
Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a faptului că România nu a efectuat anumite plăți pe care ESA le aștepta în perioada 2017 - 2019. După, țara noastră a plătit unele datorii, dar nu a reușit să recupereze tot ceea ce a primit. Astfel, în prezent, România are o datorie de 102 de milioane de euro, cu dreptul de vot în continuare suspendat și cu perspectiva sumbră de a nu putea participa la viitorul ciclu de trei ani de programe ale Agenției Spațiale Europene. Acest lucru se va întâmpla dacă nu va reuși să achite sumele solicitate. Guvernul discută despre o primă tranșă minimă de 63 de milioane care ar trebui trimisă către ESA pentru ca România să participe la apelurile din noiembrie, a explicat Burduja.
Acțiunile României în cadrul Agenției Spațiale Europene
România, când a făcut parte dintr-un proces participativ, a reușit să îndeplinească șase zone de specializare inteligentă, inclusiv domeniul aerospațial. Astfel, reprezintă un domeniu de interes strategic pentru economia românească. Ministrul a mai adăugat că în acest context, este vorba despre fonduri, investiții care au generat un factor de multiplicare mare. Mai precis, la fiecare leu investit în economie, discutăm de un factor de la patru la 12-14 de multiplicare.
El a mai subliniat că România, Europa și omenirea trec printr-o serie de "crize multiple", context în care a anticipat că presiunile economice și sociale se vor intensifica. În opinia lui Sebastian Burduja, cei care se luptă să crească bugetul Cercetării se vor confrunta cu argumentul lipsei banilor pentru acest domeniu.
"Să promovăm ideea că un ban direcționat spre cercetare, inovare nu este o cheltuială, este o investiție în viitorul acestei țări și în viitorul economiei acestei țări și asta ne arată exemplul altor state foarte înțelepte, care au ales să își aloce 3-4% din PIB către Cercetare. Noi suntem la 0,7. (...) România are anumite angajamente de care trebuie să se țină în fața partenerilor internaționali. Pe de altă parte, este dreptul firesc al cetățenilor și al instituțiilor statului să înțeleagă foarte clar ce se întâmplă cu acești bani care sunt transmiși către Agenția Spațială Europeană și (...) se întorc în proporție de peste 80%", a adăugat ministrul în cadrul unui eveniment organizat de Agenția Spațială Română cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, informează Agerpres.