În condiţiile ridicării sancţiunilor economice globale asupra Iranului, această piaţă a devenit extrem de atractivă pentru companiile româneşti. Săptămâna viitoare va începe o misiune economică în Iran, însoţită de ministrul de externe. „Cred că va fi cea mai mare delegaţie care a însoţit un oficial de la Revoluţie încoace”, a declarat astăzi Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii a României (CCIR), la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare în parteneriat cu CCIR.
Găsirea de noi pieţe pentru companiile româneşti este importantă, în condiţiile în care cea mai mare pondere pentru exporturile locale o au statele europene, iar diversificarea ar asigura o mai mare securitate.
„Încercăm să avem o bază de date cu agenţii economici cu afaceri de peste 10 milioane de euro, cu care să atacăm acele zone unde suntem deficitari la export”, a mai spus Daraban.
Probleme la export
Potrivit acestuia, o problemă este că, deşi am evoluat pe export la nişte produse tehnico-industriale de înaltă calitate, industria a devenit una „de subcontractori”. De altfel, potrivit mai multor specialiști prezenți la dezbatere, România nu are încă o strategie clară de comerț exterior și de atragere de investiții. Nu se știe clar dacă punem accent pe colaborarea cu SUA, cu Uniunea Europeană sau China. Potrivit economistului șef al BNR, Valentin Lazea, economiile care au ieşit cel mai uşor din criză sunt cele care s-au bazat pe exporturi. Strategia de export este însă neclară, încă.
Dezvoltarea industriei locale este însă legată de infrastructură, „cel mai mare magnet pentru orice fel de investiţii”. De asemenea, este nevoie de politici la nivelul autorităţilor locale care să atragă investitorii. O soluţie ar fi, de pildă, oferirea de terenuri proprietate publică în concesiune celor care vor să investească pe ele. „Nu putem să aruncăm un dezvoltator industrial în jungla imobiliară din România”, a completat preşedintele CCIR.
Vasile Iuga, partener PwC România, a avertizat că dacă România nu face rapid eforturi pentru a dezvolta infrastructura, riscă să rămână şi mai mult în urma competitorilor regionali. Potrivit acestuia, deşi avem cel mai mare procent din PIB alocat pentru investiţii în infrastructură, la indexul calităţii stăm cel mai prost. Chiar şi când vine vorba de coridoarele europene de transport rutier, cele mai rămase în urmă sunt cele care trec prin România. Şi în privinţa coridoarelor energetice, însă, am cam rămas pe afară.
Reașezarea priorităților
De asemenea, este nevoie de o resetare a agendei Parlamentului pe subiectele importante pentru mediul de afaceri. „Mă întristează când agenda parlamentară începe cu stabilirea numărului de câini la stână, iar legea parteneriatului public-privat, care ar însemna pentru noi muniţie externă, este prin sertare”, a declarat Mihai Daraban.