DANIEL CRISTEA - ENACHE: Scrisori cu ghimpi

Exista in spatiul literelor noastre o suma de complicitati, aranjamente si reciprocitati avantajoase prin care exercitarea spiritului critic este deopotriva mimata si subminata.

In "Scrisorile unui fazan" (Editura Cartier), Alexandru Musina ironizeaza acid "opinia publica particulara", curajul comic al celor care-si exprima opiniile in conversatii private, fara sa le treaca pe hartie si sa le tipareasca.

Sa ma stric cu X sau cu Y? Mai bine nu. Ceea ce credem nu se suprapune cu ceea ce scriem. Diplomati de Dambovita sau de Mures, suntem solidari la telefon si preocupati de cu totul alte teme in coloanele gazetei. Si invers: vituperam oral impotriva unei "personulitati" agasante, dar pana la publicarea acestor opiniuni fermitatea noastra se pierde.

Fragmente savuroase sunt dedicate veleitarilor din provincie, acelor guru locali care sustin tinere poete in schimbul farmecelor feminine sau competitorilor la un concurs initiat acum cativa ani de revista "Vatra": "Amantul/amanta anului 2000".

In epoca obiectului erotic, Alexandru Musina se amuza teribil cu sublinierea mentalitatii premoderne a unor oameni, in fond, de un cuminte traditionalism, ametiti cu serul postmodern.

Sunt lucruri care se poarta, haine si atitudini trendy, dar care multora le vin intr-un mod induiosator. Provincia ingroasa tusele acestui contrast, dar nici Bucurescii literari nu stau prea comod in scrisorile cu ghimpi ale eseistului editor, universitar si poet.

 "Postmodernismul ot Romania" constituie o tinta predilecta a acestui scriitor care are curajul de a vorbi despre propria ratare. El avanseaza si o solutie la sclifosita retardare autohtona, in care complexele de inferioritate si cele de superioritate se ingemaneaza.

De fapt, argumenteaza Musina, la noi cultura scrisa isi are primele repere in secolul 19. Lasand deoparte cultura orala, milenara, suntem niste scriitori (si cititori) foarte tineri, fapt ce poate reprezenta un impediment, dar si un avantaj.

Daca mimetismul servil ne "sincronizeaza" cu Occidentul in felul celei de-a cincea roti la caruta, asumarea acestei situatii particulare ne-ar oferi o sansa reala.

De meditat.