Criticii s-au pus, de mult, de acord: Ioan Es.
Pop e cel mai important poet aparut la noi dupa 1989. Antologia „no exit”, realizata si prefatata de Dan C. Mihailescu (Editura Corint), reproiecteaza originalitatea creatorului „nouazecist”. Una manifesta nu atat la nivelul limbajului, cat la cel al asocierii intre imagini facute sa intre in raporturi noi.
Aceasta capacitate de a forta limitele reprezentarii, intorcand realitatea pe dos ca o manusa si obligand-o sa urmeze tiparele enigmatice ale viziunii poetice, nu exclude insa meditatia grava asupra existentei, cu sensurile ei pierdute si uneori redescoperite. Jongleria de cuvinte ii e straina lui Ioan Es. Pop.
In majoritatea versurilor sale exista o tensiune ideatica aproape insuportabila, un efort teribil de a percepe gramajul exact al vietii si al mortii: balansul intre cele doua lumi, bariera spre care suntem impinsi cu fiecare clipa a existentei.
Decorul cotidian, gesturile cele mai firesti, rutina insertiei noastre in viata diurna sunt privite si analizate spectral, dintr-un unghi expresionist, capatand astfel contururi terifiant-fantasmatice. O banala iesire din casa este perceputa ca o nastere dureroasa, peretii locuintei tremurand „tot mai vlaguiti” in urma „expulziei” fatului.
Patul ii strange ocrotitor trupul, cearsaful reprezinta placenta materna. Somnul (in alte randuri, dimpotriva, starea de veghe) introduce personajul intr-o lume de o stranie densitate, suspendand regulile cunoscute si comutand perspectiva. Trezirea la realitate ajunge sa fie echivalenta cu o pierdere a substantei eului. Sensul devitalizarii este rasturnat.
In somnul dulce al mortii se scalda si multe versuri eminesciene, iar Cioran face din „inconvenientul de a te fi nascut” cheia de bolta a unei filosofii personale. De la detenta metafizica, desprinderea de planul realitatii a autorilor romantici, la regresia disperata a modernilor spre caldura pantecului matern - iata un traseu jalonat si de versurile lui Ioan Es. Pop, in ce au ele mai caracteristic si mai expresiv. Cel mai bun poet aparut dupa Revolutie? Autorii afirmati inainte de 1989 pot rasufla usurati...