Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, este modificată așa cum au cerut americanii de la Exxon și ceilalți investitori.
Cu două zile înainte ca premierul Dăncilă să plece într-o „vizită de lucru” în SUA, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică, chiar dacă nu există un ministru al energiei, un proiect de lege ce modifică radical Legea offshore 256/2018, care reglementează investițiile în zăcămintele de gaze din Marea Neagră. Pe scurt, proiectul elimină toate dispozițiile introduse în lege de Liviu Dragnea, care au determinat compania americană Exxon Mobil să blocheze investițiile din platoul românesc al Mării Negre.
Că este vorba de o mișcare de campanie a Vioricăi Dăncilă, care prin vizita în SUA vrea să arate că are acceptul Washingtonului pentru a deveni președinte al României, o arată și faptul că, pe 21 august, îl propunea vicepremier pe probleme economice pe cel care lucrase mână în mână cu Dragnea la ultima variantă a legii offshore, deputatul PSD Iulian Iancu. Mai este de remarcat că premierul Dăncilă nu a criticat, de când e în funcție, niciun moment, legea lui Dragnea.
Revelația ministerului
Ministerul Energiei și-a dat seama, după condamnarea lui Dragnea, potrivit expunerii de motive a actului normativ propus, că "proiectele privind identificarea și punerea în valoare a unor noi resurse de hidrocarburi în sectorul românesc al Mării Negre necesită atât menținerea investitorilor prezenți, cât și atragerea unor noi investitori cu expertiza tehnică și capabilitățile necesare pentru a realiza investiții masive pe termen lung, cu un grad ridicat de risc, ce implică totodata utilizarea unor tehnologii performante. Investițiile pe termen lung necesită un sistem coerent și previzibil de legi, politici și reglementări care să permită investitorilor să realizeze o planificare riguroasă și eficientă a programelor de investiții"
Legea lui Dragnea” a trecut prin Parlament pe 24 octombrie anul trecut, iar președintele Iohannis a fost obligat s-o promulge, după ce o retrimisese Legislativului la începutul lui august același an.
Guvernul a dat bir cu fugiții
Reprezentanții companiilor din Marea Neagră (Exxon, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas) au părăsit, pe 2 octombrie 2018, ședința Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, în semn de protest față de faptul că nu le era permis să-și susțină punctul de vedere la proiectul de modificare a legii offshore. PSD depusese cu puțin înainte de începerea dezbaterilor din comisie amendamente, înmânate personal seara dinainte deputaților PSD de Liviu Dragnea. Și deputații ALDE, partid care deținea portofoliul Energiei în guvernul Dăncilă, au plecat din comisie, pentru că, spunea Varujan Vosganian: „ALDE nu a votat în niciun fel. Nu avem niciun punct de vedere de la ANRE, de la Guvern. (…) Dacă Guvernul a dat bir cu fugiţii, cu cine aţi lucrat aceste amendamente? Nu s-a mai întâmplat să se modifice prevederi fiscal bugetare fără un studiu privind impactul bugetar. Este straniu că noi votăm o lege cu atâtea modificări la o lege care am votat-o acum două luni. Ce s-a întâmplat în aceste două luni? Cât de serioşi suntem în aceste modificări? Nu mi s-a mai întâmplat să votez fără să ştim care este valoarea resurselor”.
Impozite și taxe mărite în ciuda secretarului american al Energiei
Amendamentele lui Dragnea schimbau fundamental legea, așa cum trecuse cu o săptămână îninte de de Senat, în sensul că mărea cuantumul taxelor și impozitelor ce trebuie plătite de companiile care ar urma să extragă gazele din Marea Neagră. Astfel, impozitul pe veniturile suplimentare obținute din exploatările offshore era majorat, iar deducerea pentru investițiile realizate de operatori a fost limitată la 30% din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Mai mult, amendamentele modificau substanțial procesul de autorizare a conductelor, ceea ce îngreuna realizarea proiectelor. În plus, prevederile privind stabilitatea fiscală erau modificate radical prin noile amendamente depuse de PSD.
Amendamentele de ultim moment veneau după ce Liviu Dragnea discutase cu secretarul american al Energiei, Rick Perry despre legea offshore.
Trei „avantaje”
În timp ce opoziția acuza o atitudine ostilă a Lui liviu Dragnea față de companiile care investeau în extracția de gaze și petrol din Marea Neagră, atitudine care punea în pericol „securizarea poziției geostrategice a României”, fostul lider PSD, aflat acum la închisoare, inventaria marile avantaje pentru țară: „Aici ne jucăm, pe de o parte, cu accesul la resurse, pentru a dezvolta economia românească, pentru a da posibilitatea atât economiei româneşti să aibă acces la gaze ieftine, cât şi consumatorilor casnici să aibă acces la reţea de distribuţie de gaze.
Al doilea avantaj: să devenim independenţi energetic, să ne rupem de dependenţa energetică de Rusia. Şi al treilea avantaj: câteva zeci de miliarde de dolari care să intre în visteria României şi care să intre la dezvoltarea infrastructurii şi la finanţarea altor investiţii strategice”. Potrivit revistei „Capital”, au fost voci care au susținut că Dragnea a fost băgat la închisoare tocmai pentru viziunea pe care a avut-o asupra legii offshore.
De ce e nevoie de legea offshore
Legea offshore este esențială pentru demararea extracției de gaze din Marea Neagră. Fără această lege promulgată, companiile care au realizat explorarea zăcămintelor nu pot lua decizia finală privind continuarea investițiilor sau stoparea lor. Mai trebuie să amintim că, pe 18 septembrie 2018, Comisia pentru Energie din Senat aprobase două amendamente depuse de un senator PSD care îndulceau serios legea offshore, preluând cererile marilor companii din SUA și Austria. Cele două amendamente garantau companiilor petroliere că nu va creşte taxarea gazului extras din Marea Neagră pe toată durata exploatării, iar investițiile deja făcute vor fi scăzute din impozitul pe care firmele îl vot datora, relata portalul specializat E-Nergia.ro
Patronatele salută revizuirea
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) consideră că noile revizuiri propuse de Ministerul Energiei pentru legea Offshore şi legea Petrolului contribuie la clarificarea şi îmbunătăţirea cadrului fiscal, potrivit unui comunicat dat duminică. "FPPG salută faptul că autorităţile doresc modificarea legislaţiei în favoarea dezvoltării proiectelor de investiţii în petrol şi gaze. Totodată, FPPG îşi afirmă în continuare deplina disponibilitate pentru dialogul cu autorităţile în vederea construirii unui cadru de reglementare cât mai eficient pentru dezvoltarea economică a României şi cât mai favorabil derulării de investiţii semnificative în sectorul energetic românesc", susţine Daniel Apostol, Director de Relaţii Externe FPPG.
Dăncilă a semnat OUG 114/2018 care a scumpit gazele românești pe bursă
În România, piaţa gazelor naturale a fost dată peste cap de OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, care prevedea plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani. Aceasta deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017. Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali. Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament.
Klaus Iohannis a semnat, acum o lună, la Washington, împreună cu Donald Trump, o Declarație comună în care era menționată explicit necesitatea schimbării legislației privind investițiile în România, pentru a o face mai predictibilă.