Meciul dintre România - Albania și retragerea rușinoasă a naționalei României de la EURO 2016, după doar trei meciuri și două goluri date din penalty, a generat reacții de tot felul.
S-a ajuns chiar până la amenințări cu moartea la adresa selecționarului. Dar reacțiile din mediul online sunt mult mai crunte. Jurnalistul Dan Pavel a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj dur:
”Vă cer iertare pentru limbaj (TL:DR)
V-am lăsat cu fotbalul, n-am zis nimic. Am tăcut cuminţel, să vă prindeţi şi singuri, să nu ziceţi că sunt eu cârcotaş. Acum că v-aţi trezit din visul narcotic de prenadez (că heroina e pentru învingători), poate că e timpul să realizaţi că diaria a fost pe bune. Tot ce-am avut mai de preţ, în ţara asta condusă de nulităţi, zace ruginit la marginea drumului. Am avut cultură, am avut valori, am avut artişti, am avut patrioţi, am avut sportivi şi echipe care impresionau elitele fotbalului mondial. Fără excepţie, ne-am bătut joc de tot ce-a fost frumos, de tot ce promitea să ne scoată din jegul mediocrităţii.
Cultura e căpuşată de interese de partid. Cad teatrele şi sălile de spectacol pe noi, dar mall-ul e plin. Artiştii sunt plătiţi mai prost decât gunoierii şi trataţi mai rău ca săpătorii de morminte. Intelectualii sunt promovaţi pe criterii de performanţă în felaţia de partid. Academia Română şi ICR-ul sunt pline de spălători de cadavre politice şi mediocrităţi care trag de scaun ca marinarii de curve. Campionii români sunt forţaţi să lucreze, cu echipamente aduse de acasă, la aparate rămase moştenire de pe vremea comunismului. Olimpicii învaţă în şcoli dărâmate, cu profesori care se zbat la limita sărăciei. Sportivii se antrenează în condiţii de puşcărie sovietică, dar li se cere în continuare imposibilul. Cercetătorii cerşesc finanțare care nu vine niciodată. Inventatorii nu au acces în camarila fondurilor europene. Fotbalul e căpuşat de o mafie de colonei securişti şi interlopi de duminică, care taie şi spânzură pe sute de mii de euro, dar habar n-au strategie.
Suntem un popor care a dispărut efectiv. Nu mai avem identitate naţională. Tot ce ştim să facem e băşcălie şi glume cu deget în cur. Ne plângem de mafia politică şi de corupţi, dar noi suntem cea mai mare mafie. Noi, 20 de milioane de mici pupincuriști. Suntem un popor de putori mediocre, dornice de ciupeală şi spurcate la profit facil, un neam de complăcuţi morocănoși care nu vor să se întindă după mâncare proaspătă de frică să nu-şi verse lăturile din farfurie. Tot ce-am avut am pierdut pe barba şi limba noastră plină de căcat, pe abilitatea de a vinde orice valoare şi de a prostitua orice principiu, de dragul unor resturi stricate aruncate de la masa sătuilor. Când cineva s-a remarcat prin străini, ne-am bucurat ca retardaţii la tort şi ne-am mândrit că respectivul e român, dar nu ne-am pus problema să schimbăm ceva ca să ne putem remarca la noi în țară. Tot ce contează e să vină cu aurul la gât sau cu premii, în rest, Dumnezeu cu mila, să se descurce. Avem eroii pe care-i merităm. Nu sunt sportivii, nu sunt profesorii, nu sunt medicii și nici intelectualii. Sunt o șleahtă de penali îmbuibați, semianalfabeți și libidinoși, care n-ar avea sex appeal nici în pușcărie dacă n-ar fi plini de bani. Ne masturbăm la o adunătură de târfe microcefale care își zbiară feminismul și independența, cu gura plină, de sub burta câte unui milionar.
Vorbiţi de fotbal de parcă ar fi alfa şi omega sportului românesc. Ce fotbal puteați avea cu arhitecți ca Mitică Dragomir, Pădureanu, Sandu și Becali? Ridicaţi în slăvi o gașcă de analfabeţi narcisişti care râgâie mici şi bere în conferința de presă. Într-o societate normală, n-ar fi fost apți să sape șanțuri la gardul cimitirului. În afară de baruri de fiţe şi maşini de lux, nu au nimic special. Fotbalul românesc este o cârdăşie ca oricare alta. O cofăptăşie de valutiști lacomi, cu mentalități de șefi de C.A.P.. Mie îmi crapă obrazul de ruşine din pricina sportul românesc în general. Văd handbaliştii făcând chetă pentru deplasări, antrenându-se pe câmp, spadasinii rupţi în cur la campionate mondiale, tenismene sărmane batjocorite de presă, rugbişti alergănd în moloz şi gimnaste care lucrează în dărăpănături pline de mucegai, asta când nu-şi mai iau şi câte o palmă după ceafă pentru lipsa de performanţă.
Dar nu-i nimic, toate păcatele astea se vor spăla şi totul va fi bine când vom cumpăra Cuminţenia Pământului. Va fi marea mântuire. Hai, mai băgați un spot motivațional de milogeală, cu vedete, cu oameni frumoși care pupă ghiulul stăpânirii și cântă la petreceri private de gherțoi în timp ce-și marketează elitismul și emanciparea pe Facebook. Aveți, în pula mea, curajul să muriți de foame cu demnitate... ca Jean Constantin, ca Dem Rădulescu, ca Gică Petrescu, ca Albulescu, ca Dinică, ca milioane de alți fraieri de pe stradă! Nu mai lingeți glandul unor reduși cu putere politică, nu mai stați capră pentru bani, măcar șase luni. Veți vedea că schimbarea începe cu ăla care o suge cel mai puțin... indiferent de domeniul de activitate.
Tata Muiu”