Rezultatele după numărarea 99 la sută din vot:uri arată astfel: Klaus Iohannis - 36,65% Viorica Dăncilă - 23,80% , Dan Barna - 13,99%, Mircea Diaconu - 9,25%, Theodor Paleologu - 5,6%, 4,42% Kelemen Hunor, 2,73% Bruynseels, 1,49% Alexandru Cumpănașu.
Câteva concluzii rapide după rezultatele alegerilor de ieri. Vorbim în mare parte despre iluziile unei campanii electorale. Un eșec răsunător al lui Dan Barna și o victorie modestă a Vioricăi Dăncilă. Așa cum arătau sondajele, iar mulți refuzau să le creadă.
- Diferența între bula rețelelor sociale și votul adunat bob cu bob este uriașă. Iluzia că fiecare "like" se transformă în vot a fost încă o dată confirmată aseară. Mesajul candidatului USR Dan Barna care vorbea despre "erorile generoase" ale sondajelor de opinie, adică încerca să ne sugereze că există un complot împotriva sa, iar numărătoarea reală îl va da câștigător, este simptomatic. Pentru o atitudine de superioritate, o condescendență demnă de o cauză mai bună, care în fapt transmite un soi de dispreț față de cei care nu înțeleg. Așa se pierd voturi.
- Campania electorală se bazează pe strategie și tactică dusă la extrem. PSD și PNL au optat pentru o confruntare directă, din motive diferite, dar vizând același rezultat: victoria candidatului. Klaus Iohannis știa că având-o pe Viorica Dăncilă contracandidat avea victoria în buzunarul de la ceas, fără să zguduie Dreapta. Așa cum ar fi întâmplat într-o confruntarea cu Dan Barna. Care de-abia aștepta să-i ia din procente. Concluzia a fost că a evitat orice confruntare directă. Și a câștigat.
- Lipsa dezbaterilor electorale nu a contat. Dacă ne uităm pe rezultatele finale vedem că Dan Barna nu a pierdut voturi în favoarea lui Theodor Paleologu, că Viorica Dăncilă și-a luat toate voturile, fără să fie influențată de Mircea Diaconu, că Alexandru Cumpănașu nu a contat. Totul în condițiile în care am înregistrat cea mai mică prezență la vot în turul întâi al prezidențialelor din ultimii 30 de ani. Aseară la România TV am explicat că prezența lui Klaus Iohannis într-o dezbatere televizată nu ar fi schimbat nimic. Că nu reprezintă un deficit de democrație, așa cum a încercat Dan Barna să explice, ci o tactică de campanie. Nemaivorbind despre faptul că acest argument este șchiop, în condițiile în care la dezbaterea Europa FM fuseseră invitați doar primii șase candidați. Curat deficit de democrație, coane Barna! Și nu te-am auzit protestând că ceilalți 8 candidați sunt lăsați deoparte. Pentru că nici nu aveai de ce, era vorba doar despre o tactică de campanie, nu-i așa?
- Neo-marxismul nu prinde în România. Mesajele de tip progresist lansate de USR au avut cârlig doar pentru o generație care nu a cunoscut ce înseamnă comunismul cu față umană pe care ni-l propunea Moscova în perioada gorbaciovistă. O generație ușor răsfațată, obișnuită să fie considerată plină de genialitate și total lipsită de responsabilitate. Ca să-l ai ca idol pe un radical cu mesaje fascistoide de tip Andrei Caramitru, să propui soluții care implică eliminarea adversarilor și stârpirea celor care gândesc și votează altfel este cea mai bună soluție pentru gâtuirea entuziasmului care te-a propulsat. După cum isteriile televizate ale lui Cristian Tudor Popescu reprezintă piperul cu care o televiziune (Digi 24) așa-zis fidelă principiilor BBC speră să adune audiența care adoră înjurăturile la adresa celor care gândesc altfel
- Violența verbală nu convinge pe nimeni, ba mai mult nu aduce voturi. Prestația lui Mircea Diaconu, decentă, cu argumente și viziuni proprii asupra modului în care se conduce o țară, a fost în contrast cu discursurile liderilor politici care-i susțineau și care nu se pot rupe de trecut. Ceea ce s-a dovedit a fi un balast. Ca să dau un singur exemplu, aseară l-am auzit pe Victor Ponta cum a făcut-o "proastă" în direct pe Viorica Dăncilă de vreo patru ori. Fără ca nimeni să intervină. Un exemplu final de ceea ce înseamnă prea multă patimă pusă în politică.
- Votul din diaspora contează, dar nu este suficient. Peste 600.000 de oameni au votat în afara granițelor. Timp de trei zile. Un procent care raportat la prezența din România nu poate schimba rezultatul unor alegeri. Mai ales atunci când diferența arătată de sondaje era atât de mare între Iohannis și Dăncilă, între Dăncilă și Barna. Absența unei campanii clasice l-a costat pe candidatul USR care nu s-a hotărât până în ultima zi ce voturi vrea să adune. Era mult mai hotărât să arate ale cui voturi vrea să le piardă.