Trei organizaţii neguvernamentale au realizat lista candidaţilor incompatibili cu funcţia de parlamentar. "Acţiunea pentru un vot uninominal curat" oferă alegătorilor ocazia de a vota în deplină cunoştinţă de cauză. Evz.ro vă prezintă câteva nume importante, împreună cu motivele pentru care au fost incluse pe lista "pătaţilor".
PARTEA A III-A
Mihai Nicuşor
Partener de afaceri (în patru firme din Cugir) cu Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, actual preşedinte AVAS. Au intrat în domeniul conflictului de interese- Atanasiu, devenit ministru, îl numeşte pe Mihai Nicuşor preşedinte la Romtehnica. După ce Atanasiu ajunge şeful AVAS, îl numeşte pe Mihai Nicuşor membru în CA al Electrica Bucureşti, la conducerea Romarm Bucureşti, membru în CA al Automobile Craiova, la conducerea Daewoo Automobile Craiova şi administrator special la Uzina Mecanică Orăştie.La Orăştie, conducerea sindicatului îl acuză de decizii contrare intereselor societăţii, în particular de înstrăinarea activelor la preţuri mult subevaluate, reclamaţiile transmise către AVAS, unde şef este Atanasiu, au rămas fără efect.În declaraţia de avere, în loc să îşi expliciteze veniturile, recurge la trimiterea legală „conform fişei fiscale“.
Octavian Ştireanu
Candidează pentru Senat la Piteşti, în locul lui Nicolae Văcăroiu. Numele său apare pe lista demnitarilor care au profitat de poziţia lor în stat ca să obţină contracte pentru locuinţe în cartierul de vile „Henri Coandă“, realizat cu fonduri de la ANL. ştireanu avea peste 35 de ani (vârsta maximă pentru ca un tânăr să poată beneficia de locuinţă de la ANL) când a fost făcută cererea.
Florin Călinescu
Lansarea candidaturii sale pentru Senat în Argeş a fost însoţită de dezvăluiri ale presei centrale privind afacerile pe care una din firmele lui le are cu statul român. Este vorba de firma Pro Optica, care a obţinut în perioada 2002-2008 contracte de 30 de milioane de euro de la Ministerul Apărării pentru furnizarea de echipamente optoelectronice. Ultimul contract (de 7 milioane de euro) a fost semnat cu puţin timp înainte ca Florin Călinescu să accepte să candideze pentru PNL în judeţul Argeş.
Radu Cătălin Mardare
Fost prefect de Bacău în legislatura 2000-2004, considerat un apropiat al lui Corneliu Iacubov, Radu Cătălin Mardare a fost cercetat de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău în cazul Doiniţei Huţu, consilier în cadrul Primăriei, arestată pentru luare de mită. Mardare a fost acuzat că ar fi intervenit pentru o cunoştinţă, ca să-i faciliteze acordarea unei locuinţe ANL.
Petru Filip
Fost primar al municipiului Oradea, a fost ales, în 2007, membru al Parlamentului European. A fost acuzat de presa locală de o serie întreagă de nereguli, de la avantaje pe care firma sa le-a obţinut de pe urma funcţiei din administraţia locală şi până la inadvertenţe în declaraţiile de avere.
Gheorghe Carp
A fost membru PD, din 1996, înainte de a deveni liberal. Fostului director al Spitalului Municipal, în prezent viceprimar, i-au fost reproşate metodele neortodoxe de organizare a activităţii Consiliului Municipal, mergând până la acuzaţii de falsificare a unor procese-verbale ale şedinţelor comisiei de urbanism.
Cseke Attila
Subsecretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. DNA a început urmărirea penală împotriva acestuia pentru complicitate, cu „baronul“ sătmărean ştefan Szabo, la abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi – deturnarea unor sume de bani către comune din judeţul Satu Mare cu primari UDMR.
Constantin Sever Cibu
A mărturisit că a transmis Securităţii, în anii ’80, rapoarte care, susţine fostul primar, aveau caracter tehnic. A reciclat foşti miliţieni repudiaţi atât în spaţiul public, cât şi în cel privat, unii aflaţi sub urmărire penală, angajându-i în instituţii din subordinea Primăriei.
În decembrie 1989, a părăsit funcţia de director al fabricii de excavatoare Progresul cu tot cu instalaţia de preparare a sifonului din fabrică, dar şi cu o mapă de contracte pentru export. Cibu s-a ales cu dosar penal după ce a încercat să concesioneze ilegal portul Brăila. În timpul mandatului său de primar, Uniunea Europeană a solicitat returnarea a milioane de euro, alocaţi prin programul Phare pentru dezvoltarea Zonei Libere, dar nefolosiţi. Este suspectat şi de deturnare de fonduri.
Adrian Sas
Avocat al unor personaje dubioase din zona Braşovului, fost procuror şi director al Penitenciarului Codlea, revocat pe motiv de gestionare necorespunzătoare a fondurilor şi întreţinerea unui climat de tensiune în rândul angajaţilor. Transferul în condiţii suspecte al staţiunii Băile Rotbav către Ministerul Justiţiei şi administrarea acesteia ca o veritabilă moşie sunt alte două subiecte controversate în jurul cărora se învârte numele lui Sas.
Ioan Ghişe
Fostul primar al Braşovului, deputat PNL, a recunoscut că a semnat un angajament cu Securitatea. PNL i-a retras sprijinul politic, dar nu l-a lustrat pe motiv că Ghişe, cum reiese din certificatul CNSAS, nu a făcut poliţie politică. A fost coiniţiator al legii privind ştirile pozitive, însă în plen a votat ulterior, împotriva legii. Există suspiciuni privind neregului comise în timpul mandatelor sale de primar.
Vasile Blaga
Conform declaraţiei de avere a lui Blaga, politicianul a luat cu împrumut peste un milion de lei de la două persoane fizice. Ambii creditori ai lui Blaga au legături de afaceri cu statul şi cel puţin unul dintre aceştia nu avea resurse financiare să acorde un împrumut masiv. Blaga nu a reuşit să lămurească misterul surselor de venit ale creditorilor lui.
Cornelia Cazacu
Fost consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti în mandatul de primar al lui Traian Băsescu, Cornelia Cazacu s-a aflat într-un grav conflict de interese: firma deţinută de rude ale acesteia, Euroavia International Construct SA, a primit contracte de zeci de milioane de euro de la Primăria Bucureşti pentru lucrări de asfaltare.
Cristian Rădulescu
Cercetat de CNSAS pentru colaborare cu fosta Securitate, Rădulescu a primit „certificat de bună purtare“ de la Consiliu, dar a recunoscut că a dat informaţii, înainte de 1989, Securităţii.
Ioan Talpeş
Traseist politic: FSN, PSD, o tentativă de a ajunge în PNţCD, acum membru PD-L (după ce a înfiinţat un partid propriu, Uniunea Populară Social-Creştină). Fost ofiţer al Ministerului Apărării şi fost şef al SIE, Talpeş a fost acuzat de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa că a folosit metode sovietice la conducerea SIE. Asupra averii lui Talpeş planează suspiciuni, din cauza nedeclarării numelui unui creditor.
Gheorghe Udrişte
Fost şef al Direcţiei de Infrastructură şi Servicii Publice din Primăria Capitalei, Udrişte trebuia suspendat din funcţie de primarul Adrian Videanu din cauza dosarelor penale întocmite pe numele său. Nu a fost suspendat, iar de numele lui se leagă afaceri foarte profitabile cu Primăria, inclusiv ale unor firme apropiate PD-L.
Crin Antonescu
În timpul mandatului său de ministru al Tineretului şi Sportului, Antonescu a semnat documente care au permis ca terenuri situate în centrul Capitalei, pe care se aflau baze sportive aflate atunci în proprietatea ministerului, să ajungă în patrimoniul privat al afaceriştilor imobiliari.
Mihai Toti
În calitatea sa de director al Administraţiei Fondului de Mediu, Toti a direcţionat sume importante din programele de mediu pentru ONG-uri către organizaţii fără legătură cu mediul sau cu activităţile ecologiste.
Corneliu Vadim Tudor
A încurajat sentimente de ură interetnică printr-o propagandă de inspiraţie securist-naţionalistă.
Emil Răzvan Theodorescu
A fost preşedintele TVR între 1990 şi 1992, când televiziunea a fost folosită ca instrument de manipulare de tip securist în crizele mineriadelor. În 2003 a fost cercetat penal pentru abuz în serviciu, după ce regizorul Constantin Vaeni a fost demis de către Theodorescu din conducerea Consiliului Naţional al Cinematografiei. Ticu Dumitrescu l-a acuzat că ar fi fost colaborator al Securităţii, însă CNSAS i-a dat verdict de necolaborare.
Dan Voiculescu
Catalogat de CNSAS drept colaborator al fostei Securităţi, Voiculescu a contestat decizia în instanţă şi la Curtea Constituţională, fiind la un pas de desfiinţarea Consiliului. Ca politician şi om de afaceri, Voiculescu s-a aflat în mai multe rânduri în conflict de interese: firma Grivco, la care fondatorul PC este acţionar principal, a fost acuzată în repetate rânduri că a beneficiat de contracte preferenţiale cu statul prin care a cumpărat energie cu preţ mic , apoi a revândut-o statului (Electrica), dar la preţuri mult mai mari.
Cătălin Voicu
Personaj cu trecut neclar de ofiţer de Armată şi SPP, dar şi cu legături cu interlopi celebri, printre care cei din clanul Cămătarilor. În particular, Voicu cere să i se spună „Naşule“.
Ionel Olteanu
Fost procuror şi purtător de cuvânt al Parchetului General, Olteanu a dat un comunicat, în iunie 1990, prin care legitima violenţele minerilor în Capitală. Ajuns deputat PSD, Olteanu a cumpărat, ilegal, o casă naţionalizată pe care urmaşii proprietarilor o câştigaseră deja în instanţă.
Şerban Nicolae
În calitate de senator, a avut intervenţii asupra legii de funcţionare a CNSAS, încercând să limiteze procesul deconspirării Securităţii. A propus şi votat eliminarea articolului din legea CNSAS care îi asimila colaboratorilor pe nomenclaturiştii şi magistraţii care au comandat sau au executat ordinele Securităţii şi a susţinut scoaterea preoţilor de sub incidenţa CNSAS.
Viorel Duca
Candidat în Colegiul 2 pentru românii din diaspora. Traseist politic- pe pagina Camerei Deputaţilor, Viorel Duca figurează ca membru PRM până în februarie 2006, apoi membru PNL până în octombrie 2008, iar acum candidează pentru PSD la alegerile din noiembrie.
Norica Nicolai
A fost cap de afiş în scandalul „Nepoata“, după ce o cunoştinţă a Noricăi Nicolai a fost lăsată să intre în sala Senatului şi să se joace cu cartelele de vot ale unor colegi liberali. Povestea a fost cercetată de Parchetul General, dar dosarul a fost închis din lipsă de probe. Norica Nicolai are probleme şi cu declaraţia de avere, în care nu a menţionat acţiunile deţinute de soţul său la trei firme.
Doru Ioan Tărăcilă
Conform Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004), Tărăcilă a „fost ministru de Interne până în 1996. Acţionar în mai multe firme, este unul dintre cei mai bogaţi parlamentari ai PSD, figurând în topul revistei Capital cu o avere estimată la 12-14 milioane de dolari. Cu toate acestea, Agrozootehnica Pietroiu, una din firmele la care este acţionar, a avut datorii mari la bugetul de stat şi este actualmente în executare silită. A fost cercetat în dosarul «Jimbolia», deschis de Parchetul General în 2000“.
Marius Petre Nicoară
Fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este acuzat de presă că ar fi contribuit, în această calitate, la decizii de atribuire directă a unor contracte de care a beneficiat un mic număr de companii favorizate. Cercetat în mai multe dosare penale.
Gheorghe Funar
Primar al Clujului între 1992 şi 2004; a încurajat sentimente de ură interetnică print-o propagandă de inspiraţie securist-naţionalistă. A fost suspendat din funcţie pentru abuz în serviciu în 2001, apoi în 2003 a fost amendat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj şi de Judecătoria Suceava cu amendă penală. În 2003, Curtea de Conturi a pus sechestru pe casa lui pentru a recupera primele şi indemnizaţiile necuvenite încasate de acesta în anii anteriori. A iniţiat o hotărâre de consiliu local prin care s-a atribuit unei firme (VA TECH) un contract pentru gestiunea iluminatului public în valoare de 7 milioane de euro. Presa acuză atribuirea ilegală de terenuri, autorizaţii de construcţie, spaţii comerciale, contracte de lucrări publice unor firme şi persoane favorizate, între care şi firme ale fiului său, Sabin Funar.
Alexandru Mazăre
Fratele primarului Constanţei, deputat. Presa l-a inclus între parlamentarii care au solicitat şi primit bani pentru chirie, deşi deţineau proprietăţi în Bucureşti. Este acţionar la două firme, deşi în declaraţia de interese nu figurează decât una. ca parlamentar a influenţat procesul legislativ pentru a favoriza iniţiative controversate ale fratelui său, primarul.
Dorel Onaca
Parlamentar din 1996, a migrat spre PD-L trecând prin PDSR, PRM şi PC. Proprietar al mai multor firme, a fost acuzat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor de spălare de bani. şi-a folosit firmele pentru a extrage sume de ordinul sutelor de mii de euro, sume pe care le circula în conturi personale, lăsând firmele cu datorii neonorate faţă de stat. Concluzia raportului este că Onaca a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală.
Radu Berceanu
Colecţionar de NUP-uri, Radu Berceanu este unul dintre cei mai activi, dar şi controversaţi politicieni români. Fost ministru al Industriilor şi Comerţului, mai târziu al Construcţiilor şi Turismului, Berceanu a avut, în fiecare portofoliu, parte de momente care au stârnit semne de întrebare. Pe linie parlamentară a ajuns până la vârful Senatului, al cărui vicepreşedinte a fost, fără să renunţe, o perioadă, la statutul de dministrator al uneia dintre firmele sale. Berceanu a ratat şi declaraţiile de avere, discrepanţele aducându-l în atenţia comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. Pe lista acuzaţiilor aduse de-a lungul anilor se regăseşte o paletă aproape completă de fraude economice,de la conflict de interese până la trafic cu maşini, de la datorii la stat şi reeşalonări până la rambursări de TVA, de la fals şi uz de fals până la spălare de bani, de la afaceri cu statul şi, implicit, conflicte de interese, până la privatizări dubioase şi contracte suspecte în preajma „băieţilor deştepţi“ din sectorul energetic, toate beneficiind de aferentele comisioane. Acuzaţiile merg până la trafic cu diamante şi trafic cu armament rusesc vândut, în plin embargou, Iranului.
Mircea Geoană
Nu a putut să justifice veniturile din declaraţia de avere, invocând surse prea puţin credibile. De numele lui se leagă afaceri imobiliare cu RAAPPS, prin intermediul unor inginerii la care a contribuit şi Primăria Bucureşti. Afacerile familiei Geoană se întind pe multe domenii. Lui Mircea Geoană i se reproşează relaţii de afaceri neortodoxe şi sabotarea unor concurenţi. A fost, între altele, asociat cu privatizarea unor active ale Uzinexportimport, afacerea strategică a Securităţii, dar şi cu principalul partener extern al fostei Gospodării de Partid.
Lia Olguţa Vasilescu
Fosta peremistă face parte din lotul parlamentarilor găzduiţi de RAAPPS. Preşedintă a Comisiei de învăţământ a Camerei şi fostă karatistă, a propus introducerea în şcoli a recursului la „forţa moderată“. Presa de la Bucureşti a făcut o asociere între funcţia parlamentară şi doctoratul în sociologie recent obţinut la Universitatea din Bucureşti.
Laurenţiu Chirvăsuţă
A demisionat, în 2006, din Consiliul Judeţean, după ce presa locală a dezvăluit că soţia acestuia era acţionarul majoritar al unei firme care obţinuse, în urma unei cereri de ofertă, o lucrare oferită chiar de CJ Galaţi. Pe de altă parte, o firmă la care figurase ca acţionar a beneficiat de lucrări de reabilitare a sediilor unor primării din judeţul Galaţi.
Paul Păcuraru
A demisionat recent de la şefia Ministerului Muncii şi Egalităţii şanselor, după ce a fost suspendat de preşedintele Traian Băsescu din cauza unor scandaluri de corupţie. Unul dintre acestea se referă la o convorbire telefonică prin care ministrul ar fi solicitat liderului PNL Gorj, Ilie Morega să intervină pe lângă directorii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia în vederea favorizării obţinerii de contracte de către firma de consultanţă a fiului lui Păcuraru. Prin urmare,instanţa anticorupţie a solicitat Preşedinţiei aviz de începere a urmăririi penale pentru acuzaţia de luare de mită. Printre clienţii firmei lui Păcuraru figurează majoritatea instituţiilor considerate vitale ale statului.
Dan Radu Ruşanu
Fost director adjunct al Centrocoop înainte de 1989, inspector guvernamental în 1991, deţine numeroase funcţii în administraţie; a fost preşedinte Eximbank şi secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Împreună cu soţia sa, este deţinătorul unei averi estimate la 50 milioane de euro, avere care este în cercetarea Agenţiei Naţionale de Integritate. A fost subiectul multor acuzaţii în mass media, însă nu a fost niciodată subiectul unui dosar de corupţie care să ajungă în instanţă. Presa consemnează multiple asemenea situaţii suspecte de a fi încadrate la crimă organizată.
Alin Şimota
Om de afaceri şi proprietar al echipei de fotbal Jiul Petroşani. Are o avere estimată de 100 de milioane de euro, locul 94 în topul Adevărul. A fost subiectul mai multor anchete penale: ANAF a făcut şase plângeri penale contra lui pentru neplata unor datorii la stat, evaziune fiscală. Parchetul de pe lîngă Judecătoria Hunedoara a decis neînceperea urmăririi penale şi aplicarea unei amenzi fiscale; a câştigat în condiţii controversate licitaţia pentru amenajarea centrului civic Petroşani.
Adrian Păunescu
Propagandist al Partidului Comunist şi al regimului lui Nicolae Ceauşescu prin intermediul revistei Flacăra şi al cenaclului „Flacăra“, fondat de el. După 1989 a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, alături de Ilie Verdeţ. A trecut la PDSR în 1998. Este, de două legislaturi, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media. Are o avere considerabilă.
Mihai Stănişoară
Actual consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, fost deputat, preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Conform presei, s-a combinat cu „băieţii deştepţi“ din energie.
Frunda Gyorgy
Senatorul are cinci dosare la CNSAS – două de reţea, trei de urmărit. CNSAS a dat verdictul că Frunda nu a făcut poliţie politică. Fostul şef al Securităţii din judeţul Mureş susţine că „Frunda fusese recrutat pentru a da informaţii despre reprezentanţii comunităţii maghiare“. Frunda este unul dintre cei care s-au opus vehement înfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate şi legii confiscării averilor obţinute ilicit. A fost vehiculată informaţia potrivit căreia nu şi-ar fi declarat toate proprietăţile pe care le deţine.
Marko Bela
Preşedinte UDMR, fost vicepremier, senator. Deşi unele publicaţii au scris că ar fi colaborat cu Securitatea, CNSAS a decis că Marko Bela nu a fost colaborator al Securităţii. A declarat că a încasat venituri provenind din drepturi de autor pentru două cărţi în valoare mult mai mare decât drepturile de autor reale. DNA a cercetat acest caz suspect de a fi o formă de a obţine venituri necuvenite.
Alin Teodorescu
Fost deputat PSD de Brăila şi fost şef al Cancelariei lui Adrian Năstase. În 2004, a fost acuzat că, prin intermediul institutului pe care-l controla, IMAS, oferea perspective pozitive candidaţilor apropiaţi PSD. Acelaşi Teodorescu a recunoscut că, în 1988, a scris mai multe note pentru Securitate.
Teodor Meleşcanu
Senator PNL de Prahova, ministru al Apărării şi fost ministru interimar al Justiţiei în guvernul Tăriceanu. A fost membru de vază al PDSR, ministru de Externe (1992-1996), senator de Prahova între 1996 şi 2000. În 1996 a fondat Alianţa pentru România (ApR), care în 2001 fuzionează cu PNL. Meleşcanu s-a aflat în mijlocul unor scandaluri legate de o presupusă colaborare cu Securitatea, din poziţia presupusă de ofiţer de informaţii. În 2005, fostul diplomat Mircea Răceanu, condamnat de comunişti la moarte în 1989, a publicat o carte în care Teodor Meleşcanu era menţionat ca fiind ofiţer de informaţii, alături de alte nume sonore de la vârful Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării sau Economiei.
Ovidiu Silaghi
Deputat, ministru pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale şi preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare (CCIA). În dubla calitate de preşedinte al CCIA şi ministru, a iniţiat repetate acte normative prin care a încercat să determine transferul Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ, o situaţie de flagrant conflict de interese. Presa reclamă o mulţime de situaţii în care a acţionat în conflict de interese.
Şerban Mihăilescu
A fost şeful de cabinet al lui Constantin Dăscălescu, premier comunist. În mai 2006, CNSAS l-a găsit maior SIE în perioada 1986-1989. Un an mai tîrziu, acelaşi CNSAS, după contestaţia lui Mihăilescu, decide că el nu a colaborat cu securitatea. Ca fost şef al Secretariatului General al Guvernului (2000- 2004) a devenit cunoscut pentru porecla Micky şpagă. Are dosar la DNA pentru că a cerut mită 11 puşti de vânătoare de la consilierul său Fănel Păvălache, pentru a-l menţine în funcţie, şi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Tot Păvălache a susţinut, în denunţ, că a plătit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern. Susţine că i-a dat banii lui Năstase, iar intermediar al afacerii a fost Micky şpagă. A mai fost anchetat într-un dosar de DNA, dar a primit NUP în cele din urmă.
Ilie Sârbu
Preşedintele Senatului. Un fost lucrător al Securităţii a declarat că Sârbu a fost colaborator. În 2003, CNSAS a emis un certificat care contrazice această afirmaţie, însă instituţia a anunţat apoi că a intrat în posesia arhivelor Securităţii şi se va pronunţa din nou, în funcţie de ce alte documente au apărut.
Trifon Belacurencu
Preşedinte PSD Tulcea, fost subprefect şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean, Belacurencu este urmărit penal de DNA pentru concesionarea fără licitaţie a unei amenajări piscicole de 3.000 de hectare către firma Piscicola Tulcea. Transferul s-a petrecut în 2004, cînd Belacurencu era încă preşedinte al CJ Tulcea. Acelaşi Belacurencu este apropiat al unor personaje precum Bittner şi Verbina, pe care le-a sprijint să-şi dezvolte afacerile nestingherite în Delta Dunării. Totodată, presă afirmă despre Belacurencu că a „construit“ un drum fictiv în Delta Dunării, ca să găsească astfel „clienţi“ pentru fondurile Ministerului Transporturilor.
Emilian Frâncu
Admite că a colaborat cu Securitatea, dar precizează că nu a făcut poliţie politică.
Cristian David
A devenit unul dintre cei mai cunoscuţi miniştri ai acestei guvernări, după ce preşedintele Băsescu a anunţat că Poliţia a cumpărat, cu girul lui David, Loganuri de 70.000 de euro. După acest scandal, a urmat un altul: fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog, chestorul Pavel Abraham, a dezvăluit că, în 1995, David asista la consum de droguri în casa prietenei lui şi e posibil să fi şi consumat.
Miron Mitrea
Fost lider sindical, deputat PSD şi ministru al Transporturilor, a demisionat pe 3 septembrie 2008 din Camera Deputaţilor, în urma declanşării, de către DNA, a urmăririi penale sub mai multe capete de acuzare. Unul se referă la pretinderea şi primirea de foloase necuvenite într-un dosar ale cărui încrengături ajung pînă la termopanele din Zambaccian ale lui Adrian Năstase. Mitrea mai este acuzat de abuz de funcţie, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Presa a relatat că ministerul lui Mitrea a repartizat fonduri publice disproporţionat de mari în judeţe dominate de „baronii“ PSD. În perioada ministeriatului Mitrea, regii cu monopol din subordinea Transporturilor au cumpărat reclamă pe bani publici. A vizitat DNA şi pentru dosarul finanţării PSD în campania din 2004. Alte dosare penale pe numele lui Mitrea se referă la nerespectarea dispoziţiilor legale la încheierea contractului pentru autostrada Bechtel, dar şi la tunuri imobiliare cu terenuri ale regiilor controlate de Ministerul Transporturilor.
Vedeţi şi: PRIMA PARTE a listei candidaţilor "pătaţi"
A DOUA PARTE a listei candidaţilor "pătaţi"
A TREIA PARTE a listei candidaţilor "pătaţi"