Prima ediţie a "Dac Fest - Sub semnul lupului", festival care se încheie astăzi, a adus la Costeşti, lângă cea mai accesibilă cetate dacică din Munţii Orăştiei, spectacolul antichităţii. Publicul nu a fost pe-atât de numeros pe cât ar fi meritat-o festivalul, însă organizatorii s-au declarat mulţumiţi pentru că mare parte dintre cei prezenţi au dovedit că ştiu să le aprecieze eforturile.

Festivalul a debutat vineri, la Orăştie, cu o paradă a costumelor militare antice şi cu simularea unui conflict militar între daci şi romani. După aceea, manifestaţiile s-au mutat pe platoul de la Costeşti, pe Valea Grădiştei, principala poartă de intrare în complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Toată ziua, vizitatorii au putut trage cu arcul, arunca suliţa şi chiar au avut ocazia să călărească. Jocuri şi mâncăruri antice

Ziua de ieri a avut cel mai încărcat program. Puţinele tarabe cu "diverse" nu au avut mici în ofertă, ci doar mâncăruri de sorginte dacică (balmoş, tocană de oaie, sloi de oaie şi virşli). Cele mai căutate au fost însă cele gătite în tabăra Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, unde fiertura de grâu cu miere s-a epuizat rapid, iar ceaunul de linte cu carne afumată şi înmiresmat cu crengi de cimbru a trebuit reumplut şi pus la fiert de mai multe ori. Inclusiv varianta "romană" a fierturii de grâu cu miere, cea la care se adaugă piper, a trecut bine la public. La amiază, standurile cu insigne şi simboluri antice nu mai aveau nici măcar un suvenir care să reprezinte ceva dacic. La Costeşti, insignele cu chipul lui Traian nu au prea avut doritori, în timp ce cele cu figura lui Decebal s-au vândut încă din prima zi de festival.

Bătălie spectaculoasă

Alegerea mâncărurilor de prânz, jocurile cu armele antice, concursul pentru câştigarea trofeului "Sica de aur" i-au ţinut ocupaţi pe participanţi până la cel mai important moment al festivalului: simularea unui conflict militar mai amplu, între Legiunea a Xlll - a Gemina şi dacii ajutaţi de câţiva membri ai unor triburi "barbare".

Ca la orice manifestare importantă, membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna - protagoniştii aplicaţiei, au venit cu un scenariu nou. O prinţesă a dacilor a fost răpită, iar după două încleştări dacii reuşesc să o salveze. Centurionul legiunii este pedepsit şi retrimis în luptă.

După mai multe atacuri şi regrupări, dacii pierd prima cetate. A doua le este incendiată de însuşi conducătorul roman cu o săgeată cu foc. Pe când toată lumea credea că romanii vor învinge, puţinii daci rămaşi în luptă sar peste zidul în flăcări şi reuşesc să câştige bătălia. La final, salutul celor două mici armate pentru public a semănat cu un asalt asupra publicului de pe cele două lungimi ale arenei.

Seara s-a încheiat cu ritualuri antice în jurul focului sacru, obiceiuri cu rădăcini dacice şi muzică populară autentică autentică, urmate de un concert folk. Ziua de astăzi le este rezervată amatorilor de excursii la cetăţile Costeşti, Blidaru şi Sarmizegetusa Regia pe parcursul cărora doritorii beneficiază şi de ghidaj de specialitate oferit de istorici şi arheologi.

Puţini, dar buni

Arheologul Angelica Bălos, membru al Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, este de părere că prima ediţie a "Dac Fest - Sub semnul lupului" (manifestare finanţată de Autoritatea Naţionaltă pentru Sport şi Tineret) şi-a atins scopul, cu toate că doar cel mult 500 de vizitatori au ajus vineri şi sâmbătă pe platoul de la Costeşti.

"Am dorit să prezentăm publicului, într-o formă neconvenţională, parte din viaţa dacilor şi cred eu că am reuşit. Nu ne-a interesat să avem public numeros, ci am dorit să avem aici public cu adevărat interesat de antichitate, de istorie. A fost multă muncă din partea noastră, a tuturor, dar a meritat", conchide Angelica Bălos.