Primii care au anuntat seismul (in jurul orei 23.00) au fost ziaristii de la Radio Europa Libera.
Radio Romania a anuntat oficial dezastrul abia dupa miezul noptii. Radio Romania a anuntat oficial dezastrul abia dupa miezul noptii deoarece activistii sectiei de presa a Comitetului Central nu si-au asumat pe moment raspunderea pentru transmiterea stirii in lipsa comandantului suprem.
A doua zi, la ora 8.00, Nicolae Ceausescu se intorcea dintr-o vizita oficiala in Nigeria. A convocat o sedinta-fulger a CPEx, in care s-a hotarat ca Biroul Permanent al CPEx sa functioneze in calitate de comandament pentru coordonarea intregii activitati consacrate inlaturarii efectelor cutremurului.
Tot in aceeasi zi este emis si Decretul prezidential nr. 58, care instituia starea de necesitate pe intreg cuprinsul RSR si care obliga intreaga populatie apta de munca sa participe la toate actiunile organizate de autoritati pentu salvarea persoanelor prinse sub moloz. "Contul Omenia 1977" Elena Ceausescu, membru al CPEx al CC al PCR, a fost numita in fruntea Comitetului National de Ajutorare, organism ce va gestiona un fond de ajutorare al sinistratilor ("Contul Omenia 1977"). Zeci de milioane de lei depusi la CEC de milioane de romani si straini s-au adunat in acest cont de-a lungul saptamanilor ce au urmat.
Aparatul de propaganda al Comitetului Central facea eforturi pentru a prezenta cuplul prezidential, in mai multe ipostaze, drept salvatorul numarul 1 al tarii: printre blocurile prabusite, in spitale, la capataiul muribunzilor, in sedinte ad-hoc pe teren etc.
In tot acest timp, activistii de partid si de stat intr-un domeniu special, titlu cu care Ceausescu ii innobilase pe ofiterii de Securitate, s-au mobilizat si ei raspunzand la apelul comandantului suprem prin intarirea vigilentei asupra cetatenilor straini si supravegherea indeaproape a "obiectivelor" si "retelelor informative".
Securitatea combatea zvonurile Intr-un raport secret al Ministerului de Interne (MI), semnat de primul-adjunct al ministrului de interne, general-locotenent de Securitate Nicolae Plesita (nr. 01103 din 8 iulie 1977), privind indeplinirea de catre MI a misiunilor ce i-au revenit prin Decretul prezidential pentru inlaturarea urmarilor cutremurului din 4 martie 1977, sunt expuse actiunile ofiterilor de Securitate, militie, pompieri si penitenciare din acele zile.
Pentru conducerea actiunilor din Capitala, in jurul orei 22.00, s-a constituit un comandament operativ, in compunerea caruia au intrat ofiteri din unitatile centrale ale ministerului si din inspectoratul municipiului Bucuresti. Acest organism a functionat, practic, ca un fel de Stat Major al MI colaborand indeaproape cu militarii fortelor armate, formatiunile de garzi patriotice si PTAP pentru inlaturarea efectelor seismului.
Organele de Securitate nu au fost lipsite de vigilenta, ci, dimpotriva, si-au intensificat activitatea "pentru cunoasterea si mentinerea sub control a situatiei informativ-operative din obiective, locuri, medii si probleme".
Securistii primisera ordine stricte pentru "a acorda o atentie deosebita misiunilor legate de activitatea retelei informative, prevenirea sau contracararea unor eventuale actiuni ostile din partea cetatenilor straini si romani aflati in atentie, combaterea zvonurilor si conceptiilor mistico-religioase".
16 salvatori au murit
MAE si Agentia Romana de Presa Agerpres au organizat vizite de informare in zonele calamitate pentru jurnalistii sositi la Bucuresti. Au fost supravegheati permanent peste 200 de ziaristi straini si diplomati suspecti "in scopul cunoasterii atitudinii lor si a influentarii pozitive pentru a prezenta real datele cu privire la urmarile cutremurului si a starii de spirit a poporului nostru".
Raportul se incheie cu unele concluzii si recomandari pentru cadrele Ministerului de Interne, printre care si sarcina ca pe viitor "reteaua informativa a organelor de Securitate si militie va fi instruita din timp asupra modelului de actiune in astfel de cazuri (n.r. - calamitati naturale), in scopul asigurarii cunoasterii permanente si stapanirii situatiei operative".
In indeplinirea misiunilor de salvare a celor de sub daramaturi, doi militari ai MI si-au pierdut viata: caporalul Mosang Eugen (din grupul de pompieri Buzau) si soldatul Bota Tudor (din Brigada de Securitate Bucuresti). Alte 16 cadre ale MI si-au pierdut viata, iar 19 au fost ranite.
Eroismul tanarului muncitor Dan Iosif In cartea "4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur", coord. Aristide Buhoiu, Ed. Junimea, Iasi, 1977, la pagina 211 este consemnat actul de eroism al tanarului muncitor din garzile patriotice Dan Iosif, de la Intreprinderea de calculatoare din Bucuresti, care o salveaza pe Livia Negoiescu, 22 de ani, la 128 de ore de la producerea seismului. Tanara fusese prinsa sub daramaturile unui imobil situat pe str. Tudor Arghezi, nr. 1.
Pierderi Mari disparuti > Personalitati ale vietii culturale care si-au pierdut viata in seara zilei de 4 martie 1977: actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocanet, scriitorii Alexandru Ivasiuc, A.E. Baconsky, Savin Bratu, Nicolae Stefanescu (autor de romane politiste), Nicolae Vatamanu (istoric al Bucurestilor), cantareata Doina Badea, poeta proletcultista Veronica Porumbacu, actrita Eliza Petrachescu, criticul literar Mihai Gafita.