Anul acesta, pe 26 octombrie, s-au împlinit 216 ani de la cel mai puternic cutremur care a zguduit teritoriul actual al României. Seismologii au aproximat că acea mişcare tectonică, care a dărâmat celebrul Turn al Colţei, ar fi avut magnitudionea de 7,9 grade Richter. Interesant de observant este faptul că aproape jumătate din cele mai puternice seisme din ţara noastră, peste 7 grade, cu epicentrul în Vrancea, s-au produs în octombrie şi noiembrie.

1) –  8 august 1681  – un cutremur cu magnitudinea între 7 şi 8 grade Richter are loc în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino.

2)  – 31 mai 1738 – în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, o însemnare grecească spune că a avut loc un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menţionează că pămîntul s-a cutremurat şi chiar „s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…

 

3)  – 26 octombrie 1802 – ora 12:55, un sesim cu magnitudinea de 7,9 grade, a dărâmat multe imobile, printre care şi Turnul Colţei, şi a provocat un incendiu în Bucureşti.

Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 – 1815, scria despre cutremurul din 1802: “s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței n.r.), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.  Etajele superioare i-au fost refăcute din lemn şi a slujit o vreme drept foișor de foc. A fost dărâmat în 1888 de primarul Pake Protopopescu.

 

4) – 14 noiembrie 1829 – la ora 3:40 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade. A avut o durată de un minut şi, despre el, dascălul de la Batiştea scria: „cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”.

5) –  23 ianuarie 1838 – ora 20:45, a avut loc un cutremur cu magnitudine de 7,5 grade despre care raporul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărâmate.

6) – 31 august 1894: seism cu magnitudinea de 7,1 grade – s-au prăbuşit malurilui Prutului şi au fost distruse mai multe case vechi din Bucureşti.

 

7) –  6 octombrie 1908 – ora 23:40, un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade, care a durat aproximativ 3 minute, avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.

 

8) – 10 noiembrie 1940 – ora 3:39, cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade a omorât 1.000 de persoane şi şi a rănit 4.000, majoritatea în Moldova.  În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prabuşirea blocului Carlton.

9) – 4 martie 1977 – ora 21:22, celebrul seism de 7,4 grade, care a durat circa 55 de secunde şi a făcut 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti.

 

10) –  30 august 1986 – ora 00:28: un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade a produs mai multe pagube în Bsarabia. La Chişinău s-au prăbuşit 4 blocuri şi au murit 100 de persoane.

Turnul Colței, sau Turnul Colții, cu o înălțime de 50 de metri, a fost construit între 1709 -1714 în București, fiind conceput și realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colțea, căreia îi servea inițial drept clopotniță. Clopotul din turn, turnat în 1775, cântărea aproximativ 1.700 de kg.

 

Tradiția atribuie construirea turnului meșterilor suedezi aflați în rândurile oastei regelui Carol al XII-lea al Suediei, înfrânt în Bătălia de la Poltava, şi aflat în retragere prin Țările Române. O serie de cercetători leagă această tradiție de prezența unui anume Sandu Colțea, colonel în armata suedeză care ar fi condus un regiment de români în luptele din Polonia. După cutremurul din 1802, etajele superioare i-au fost refăcute din lemn, iar la 1846, după demolarea mănăstirii, a slujit o vreme drept foișor de foc.

 

A fost demolat și el în august 1888, pe vremea primarului Pake Protopopescu, din cauză că structura sa era deja foarte șubredă și, foarte important pentru primar, împiedica lărgirea uliței Colței (actual bulevard I. C. Brătianu), care asigura axa nord-sud a Bucureștilor. Protestele bucureştenilor, printre care şi scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea, nu au putut salva clădirea considerată, la acea vreme, o emblemă a oraşului.

 

Mişcările plăcilor tectonice sunt anunţate către Institutul Naţional de Fizică a Pământului prin radioreleul instalat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) Vrancea, pentru luarea unor minime măsuri de siguranţă. Potrivit directorului Gheorghe Mărmureanu, cercetătorii de la Institutul de Fizică a Pământului ştiu când se produce un cutremur de intensitate mare cu 25 de secunde înainte, interval care permite activarea sistemelor STS din ţară. Avertizarea blochează şi conductele de gaz, trece pe generator de curent electric sălile de operaţii din toate spitalele din România, dar şi din Bulgaria, şi opreşte trenurile de mare viteză, scrie newsteam.ro