Cutremur în România. Seria seismelor nu se oprește. Cifrele care ne dau fiori

În judeţul Vrancea a avut loc un, sâmbătă, la ora 18:54:43, un cutremur cu magnitidinea de 3.1 grade pe scara Richter

Cutremur în România

În judeţul Vrancea a avut loc un, sâmbătă, la ora 18:54:43, un cutremur cu magnitidinea de 3.1 grade pe scara Richter

Mişcarea telurică s-a produs la o adâncime de 120 km şi a fost simţit în localizăţile Slănic-Moldova (45 km), Covasna (48 km), Tîrgu Ocna (48 km), Onești (49 km) și Nehoiu (50 km).

În ultimele două zile, în Vrancea au fost două cutremure.

Vineri, la ora 2:11, în judeţul Vrancea, la adâncimea de 129 de kilometri, a mai avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter

Potrivit Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, oraşele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Nehoiu (41km), Odobeşti (52km), Covasna (52km), Buzău(54km) şi Râmnicu Sărat (55km).

Cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, cu magnitudinea de 4,5 pe scara Richter, s-a produs în 3 septembrie, în zona seismică Vrancea.

Un cutremur puternic s-a simțit sâmbăta aceasta și în toată peninsula balcanică. Este vorba despre un seism care a înregistrat 5,8 grade pe scara Richter,

De fapt, mai multe cutremure care au avut loc în ultima perioadă în zona Balcanilor de Vest, chiar în Marea Adriatică, la 6 km de orașul Durres din Albania.

Cutremurul a avut o adâncime de 10 km, deci emoțiile au fost mari pentru balcanici. Primul seism a fost de 5,6 grade, iar replica a venit la scurt timp după aceea, de 5,2 grade pe scara Richter.

Densitatea mare a cutremurelor România și yona balcanică se datorează faltului că se afla pe un teritoriu aflat la întalnirea dintre trei placi tectonice continentale: Euroatlantica (care se intinde pana in largul Islandei), Africana (din Azore pana la Capul Horn) si Indo-Asiatica (pana in Insulele Kurile). Miscarile telurice se produc in special in zona Vrancea, locul unde plăcile se ating. Efectele cutremurelor de aici se răsfrang însă şi asupra celorlalte regiuni ale ţării. Dacă Transilvania şi Banatul sunt protejate de Munţii Carpati, care „absorb” undele seismice, nu acelaşi lucru se poate spune despre Câmpia Română şi Moldova, potrivit dcnews.ro