Este tot mai clar că PSD și PNL au găsit o cale comună pentru pachetul de modificări legislative privind Reforma Austerității și de aici a apărut anunțul că Marcel Ciolacu nu mai amenință doar cu depunerea mandatului, dacă propunerile PSD nu sunt acceptate de liberali, ci cu asumarea răspunderii Guvernului pe actele normative.

Chiar dacă imediat după anunțul făcut de premier, PNL a spus, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că asumarea răspunderii a fost agreată în Coaliție, sigur au rămas voci critice la adresa proiectului.

Până la a analiza câteva din posibilele consecințe ale acestei decizii politce, să vedem, tehnic, cum se face acest demers. Pentru asta apelăm la articolul 114 din Constituția României.

”Prima etapă a angajării răspunderii o reprezintă întocmirea proiectului de către Guvern ca inițiator. Ulterior acestui fapt se adoptă o hotărâre de Guvern prin care acesta urmărește asumarea. După aceea proiectul de lege sau de program este prezentat Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului care stabilește un termen în care parlamentarii pot depune modificări. Aceste modificări se transmit Guvernului care decide dacă le acceptă sau nu.

Asumarea răspunderii pe Reforma Austerității

A doua etapă este reprezentată de prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Această ședință are ca element specific faptul că proiectul sau programul asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea nu este dezbătut și nici votat de parlamentari. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de 3 zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă în acest termen nu s-a introdus moțiune de cenzură sau aceasta a fost respinsă, proiectul de lege sau programul se consideră adoptat și merge la promulgare la Președintele României.

Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.

Chiar dacă proiectul de lege este adoptat, acesta poate fi contestat la Curtea Constituțională în condițiile articolului 146 litera a) din Constituție sau Președintele României poate cere reexaminarea legii.”

Așa cum reiese din ultimul fragment, după ce legea va fi adoptată, vom vedea dacă ea va fi contestată de Klaus Iohannis și atunci vom afla dacă asumarea răspunderii și textul pe care s-a făcut asumarea au fost sau nu discutate anticipat cu președintele. Dacă nu retrimite legea la Parlament, înseamnă că acum Iohannis nu privește ca simplu spectator ce se întâmplă pe scena politică, ci ca participant activ.

Apoi, e important textul Reformei. Ce articole din draftul care a învrăjbit PSD cu PNL – dar și Guvernul cu bugetarii și cu privații - rămân sau nu în ce se depune la Parlament. Succesul de la negocierile Coaliției de ieri, anunțat de Daniel Zamfir, taxarea cu 1% a multinaționalelor, ar permite acordarea unor concesii contestatarilor draftului initial și ar îndulci votul la o eventuală moțiune de cenzură.

Consecințe politice pentru PSD, PNL și semnalul de la Cotroceni

Totuși, prea multe concesii nu par a fi, pentru că altfel nu văd de ce, pe lângă faptul că astfel se modifică rapid legi organice, se anunță asumarea răspunderii, asta înseamnă că au rămas destule puncte de divergență, în special cu ”rebelii” din PNL.

Legat de acest text al Reformei sunt câteva elemente. Primul este dacă se mai așteaptă desfășurarea întâlnirilor pe care mai mulți miniștri le au programate săptămâna viitoare la Bruxelles sau ei se duc acolo doar să comunice ce se face deja.

E un semn electoral interesant dacă proiectul va fi făcut înainte de aceste discuții, semnal pentru votanții care consider că se așteaptă mereu ”ordine” de la Bruxelles.

Apoi e de văzut dacă proiectul va fi depus înainte de Comitetul Executiv care se va desfășura, începând de joia viitoare, cu ocazia întâlnirii grupurilor parlamentare ale PSD, adică e de notat dacă Marcel Ciolacu păstrează decizia doar pentru Guvern sau va căuta sprijinul întregului PSD.

Cel mai important eveniment este depunerea unei moțiuni de cenzură pe care, sigur, USR și AUR o vor iniția. E de crezut că o parte din parlamentarii PNL foarte vocali în ultima vreme, în frunte cu Florin Cîțu, ar susține un asemenea demers, repet, dacă proiectul nu le-a acceptat criticile.

Decizia lui Nicolae Ciucă, respectând tradiția președinților de partide care au mai trecut cu propriul Guvern prin moțiuni de cenzură, ar trebui să fie de excludere a celor care votează împotriva Cabinetului. Asta dacă nu cumva vocalii de azi vor absenta de la vot, dar e greu de crezut.

Excluderea lui Cîțu și a apropiaților înseamnă o nouă scindare a PNL. O consecință greu de digerat de liberali.